Acasă Economia de Dreapta Informații cheie din culisele falimentelor din piața românească de asigurări

Informații cheie din culisele falimentelor din piața românească de asigurări

DISTRIBUIȚI

În luna iunie a acestui an spuneam că suspiciunile sunt mari în ceea ce priveşte controlul preţurilor, fraudelor din sistem şi în gestionarea inadecvată a pieţei de asigurări obligatorii, iar ASF nu intervine și nu-și asumă curăţenia necesară a pieţei de asigurări.

Săptămâna aceasta am primit dovada clară a transferului cheltuielilor cu asigurările obligatorii RCA de pe umerii transportatorilor pe umerii șoferilor persoane fizice, după ce am avut alte dovezi clare de transfer ale tuturor polițelor de asigurare dinspre companiile cu capital românesc spre cele cu capital străin.

Cum s-a ajuns aici? Voi dezvălui informații cheie din culisele falimentelor cu suspiciuni mari.

ASF a cerut falimentul societăţilor ASTRA în data de 27 august 2015 şi CARPATICA în 27 iulie 2016. La acel moment, cele două companii deţineau un portofoliu de asigurări RCA reprezentând peste jumătate din totalul poliţelor RCA vândute în România de către companiile de asigurări. Mai exact:
– ASTRA – 2.046.604 poliţe
– CARPATICA – 1.265.970 poliţe.
În România, din evidenţele DRPCIV sunt înregistrate 6,6 milioane de autoturisme şi sunt emise aproximativ 4,8 milioane de poliţe de asigurare RCA.

Conform rapoartelor de control, pierderile celor două companii la datele menţionate mai sus erau de 650 milioane lei în cazul ASTRA, și de 601,5 milioane lei în cazul CARPATICA (datele reflectă valoarea estimată a plăţilor pentru daune).

Important aici este faptul că aceste pierderi nu sunt cauzate de lipsa pieţei sau a clienţilor beneficiari de poliţe RCA, ci sumelor pe care acţionarii principali ai celor două companii le-au retras sau înstrăinat altor companii pe care le dețineau.

Măsura adoptată de ASF pare a fi o gravă eroare, căci în locul dispunerii recuperării prejudiciilor de la cei doi acţionari majoritari ai ASTRA, respectiv CARPATICA s-a dispus falimentul. Prin aceste decizii, acţionarii principali au fost scutiţi de obligaţia recuperării prejudiciului, până când instanţa se va pronunţa într-o soluţie definitivă. În schimb, aceste prejudicii au fost trecute în sarcina Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA).

Capacitatea financiară a FGA este epuizată, astfel încât aceasta va fi nevoită să majoreze la 1,5% cota pe care o percepe de la companiile de asigurări rămase în piaţă. Efectul generat în piață riscă să fie creşterea tarifelor RCA. În prezent, resursele totale ale FGA se ridică la 999.949.795 lei, din care a fost cheltuită doar în cazul ASTRA suma de 842,3 milioane lei.

Mai mult decât atât, în urma falimentului, cele peste 3,2 milioane de poliţe de asigurare RCA de la cele două companii au migrat către celelalte companii de asigurări, deloc întâmplător cu capital străin.

Mă tem că deciziile de faliment ale celor două companii de asigurări nu au nici pe departe legătură cu politica de analiză a modului cum pot fi restructurate portofoliile societăţilor aflate în dificultate, în vederea menţinerii acestora în piaţă, care ar fi trebuit să fie o preocupare a ASF.

Putem interpreta ca fiind premeditată decizia în cazul ASTRA? Ridic această întrebare pentru că, din informațiile pe care le am, la începutul şedinţei de Consiliu, când a fost adoptată decizia de faliment, preşedintele ASF a informat membrii Consiliului că are acordul Prim-ministrului din acea perioadă şi a guvernatorului BNR pentru a introduce în faliment ASTRA, deşi nici guvernul, nici BNR nu au vreo atribuţie în acest sens. În schimb, putea fi informat Parlamentul prin comisiile sale de specialitate. Această formă de manipulare a membrilor Consiliului a dat rezultate prin aprobarea falimentului ASTRA.

Un alt element de premeditare îl reprezintă refuzul ASF de a lua în discuţie ultima solicitare a acţionarului majoritar al ASTRA de a face o plată parţială, de 150 milioane lei din totalul de 428 milioane lei solicitat pentru încadrarea în planul de măsuri – aceasta putând asigura plata daunelor în multe din dosarele aflate în aşteptare. Nici solicitarea casei de avocaţi a societății ASTRA de a avea o negociere prealabilă înaintea pronunţării falimentului nu a fost acceptată de către ASF, deşi se înscria obligatoriu în procedurile juridice premergătoare oricărui litigiu în instanţă. De altfel, în prezent, pe rolul ICSID (Tribunalul de

Arbitraj de pe lângă Banca Mondială) se află acţiunea intentată statului român pentru daune interese, urmare a deciziei ASF.

Surprinzător este și faptul că deciziile Consiliului ASF au venit după ce a fost instituită administrarea specială prin înlocuirea conducerilor existente cu persoane juridice la cele două companii (KPMG pentru ASTRA şi FGA pentru CARPATICA). În cazul ASTRA, după încetarea contractului de administrare specială cu KPMG, Consiliul ASF a decis ca în procedura insolvenţei să nu se prelungească menţinerea ca lichidator a unei componente a grupului KPMG şi în acest sens (în baza unei decizii a Consiliului votată cu 8 voturi pentru şi 1 vot împotrivă – al preşedintelui) s-a cerut ca decizia să fie comunicată judecătorului sindic. Fără nicio justificare, preşedintele Consiliului nu a dus la îndeplinire decizia Consiliului. Cazul trebuie să intre în verificarea organelor statului pentru un potenţial act de premeditare al managementului KPMG în perioada administrării speciale spre un faliment care să fie gestionat de aceeaşi companie în calitate de lichidator. Chiar nimeni nu investighează această evidență gravă?!
La fel de grav este cazul CARPATICA unde administrarea specială s-a realizat chiar de ASF prin intermediul FGA. Este de neînţeles cum în timpul administrării speciale de către FGA s-a trecut brusc la falimentul CARPATICA, fără a aştepta o perioadă rezonabilă pentru remedierea deficienţelor şi salvarea societăţii şi acest caz, ceea ce converge spre concluzia interesului de a scoate din piaţă asiguratorii români, fără a întreprinde demersurile de recuperare a pierderilor de la proprietarii celor două companii prin executarea silită a bunurilor imobiliare ale acestora.

Mai adaug un argument important: au fost disponibilizaţi prin decizia de faliment a celor două companii 2.420 de salariaţi, din care 1.400 de salariaţi la ASTRA, iar pe piața de asigurări obligatorii nu mai este activ niciun actor cu capital majoritar românesc, deși am cerut public analiza oportunității intrării EXIM ASIG pe piața RCA. Toate instituțiile responsabile cu aceste analize de impact și de oportunitate tac, cu excepția Consiliului Concurenței care a susținut public această recomandare.

Conform datelor FGA, în procedura falimentului celor două companii, FGA poate recupera în calitatea sa de creditor, maxim 72 milioane lei, deşi nivelul plăţilor aşa cum rezultă mai sus depăşeşte 1,2 miliarde lei. Este de reţinut că pentru reîntregirea capitalurilor FGA – după plata păgubiţilor la cele două societăţi, aceasta va înregistra un defict de peste 700 milioane de lei și va fi nevoie de cel puţin 5 ani ca FGA să reintre pe excedent disponibil, adică spre finalul anului 2021.

În concluzie, cer din nou declanșarea anchetei parlamentare a ASF și audierea președintelui ASF cu privire la starea pieței românești de asigurări obligatorii. Întrebările de la ultima audiere au rămas fără răspuns, deși aveau obligația de a le remite Comisiei parlamentare de Buget, Finanțe și Bănci în scris.

Andreea Paul,
Deputat PNL de Țara Oașului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.