Acasă Economia de Dreapta Niciun stat european nu si-a nenorocit cetățenii și firmele cu o taxă...

Niciun stat european nu si-a nenorocit cetățenii și firmele cu o taxă pe clădiri speciale de amploarea celei introduse de PSD și PNL în România

DISTRIBUIȚI

Impozitul pe construcții speciale nu se regăsește în legislația fiscală a niciunui alt stat membru al UE care a fost analizat, exceptând România. Țări precum Olanda, Germania sau Bulgaria nu încasează diferențiat o taxă aplicată construcțiilor speciale. Nicio țară europeană nu și-a extins baza de impozitare așa cum a făcut-o România în ultimii ani. Deși prima tranșă din impozitul pe clădirile speciale trebuie achitată până la data de 25 mai, normele de aplicare nu sunt emise de către ANAF nici până acum.
 
Reglementarea standard asupra proprietății în țările europene privește impozitul pe clădiri. România are însă, din acest an, și o taxă pe clădiri speciale.
De la bun început, trebuie să facem distincția între impozitul pe clădiri, reglementat de fiecare stat, și taxa pe clădirile speciale. Normele privind impozitul pe clădiri sunt asemănătoare în cele mai multe dintre țările europene. În schimb, taxa pe clădiri speciale este o modalitate de a încasa mai mulți bani la bugetul de stat.

1. Colectarea banilor se face la bugetul central nu la bugetele locale

În România, taxa pe construcții speciale nu a fost impusă pentru a sprijini județele și administrațiile locale. Banii sunt colectați la bugetul de stat și gestionați de către ANAF. Singura taxă care intră în bugetele locale este impozitul pe clădiri.

În schimb, la nivelul UE, astfel de taxe pe proprietate sunt colectate la fondurile locale.

2. Taxa pe construcții speciale este un real obstacol pentru menținerea competitivității României în regiune în domeniul fiscal

Competitivitatea este obiectivul de căpătâi al fiecărei țări europene pentru a putea crește nivelul de trai. Actualul Guvern nu știe cum să pună mai multe piedici ca nu cumva să ajungă și România competitivă și să aibă un nivel de trai european.
Valoarea taxei în România se ridică 1,5% din valoarea construcţiilor – o cotă impusă fără nicio analiză prealabilă, fără justificare economică, mult prea ridicată pentru ca România să își mențină competitivitatea în context regional prin nivelul fiscalității.
De pildă, vecinii noștri bulgari stabilesc valoarea taxei pentru proprietățile imobile pe baza reglementărilor fiecărui consiliului municipal. Cota de impozitare este cuprinsă între 0,1-4,5 la mie din valoarea estimată pentru impozitarea imobilului, deci cu mult sub valoarea stabilită de România.

3. Niciun stat european nu și-a nenorocit cetățenii și firmele cu o taxă de amploarea celei introduse în România

Pe lângă impozitul pe clădiri deja cunoscut, o dată cu introducerea taxei pe stâlp, România impozitează toate construcțiile speciale.

 

 

 

Asemănări între taxa pe construcțiile speciale din România și reglementările în același domeniu din statele europene:

Prea multe asemănări nu sunt. Iată doar câteva exemple:
În Olanda sunt impozitați stâlpii de electricitate. Cuantumul taxei care trebuie plătită se calculează pe baza tarifului impus de consiliul local raportat la valoarea imobilului. În cazul stâlpilor de electricitate, această valoare este determinată în funcție de costul înlocuirii stâlpului.
Germania impozitează doar construcțiile care pot adăposti persoane. De pildă, dacă o turbină eoliană permite adăpostirea de persoane în interiorul construcțiilor, este impozitată; altfel nu. În plus, impozitul pe clădiri diferă în funcție de localitate, de numărul de familii din clădire sau de folosință. De exemplu, impozitul este de 6 la mie pentru întreprinderi, de 2,6 la mie pentru case cu o singură familie, respectiv de 3,1 la mie pentru locuințele cu 2 familii.

b) Deosebiri:
În România, de la 1 aprilie 2014 se impozitează pistele şi platformele, care în Germania sunt considerate o excepție.

Germania scutește de plata impozitelor toate persoanele juridice care desfășoară activități necesare pentru exercitarea sarcinilor publice, clădirile pentru transporturi, infrastructura pentru transportul feroviar și imobilele și terenurile care țin de acestea, infrastructura de drumuri, alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare sunt scutite de la plata impozitelor. În România, le impozităm.
De asemenea, în Olanda sunt exceptate de la plata impozitelor construcțiile precum platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio şi TV. Există o convenție specială care vine în sprijinul acestor companii și care le scutește de la plata impozitelor tocmai pentru a le permite să mențină tarife cât mai mici pentru serviciile pe care le prestează.
Bulgaria nu impune taxe pentru loturile ocupate de o stradă, de drumuri ale rețelei naționale sau județene și a căilor ferate, nici pentru suprafețele agricole sau forestiere (cu excepția terenurilor dezvoltate), nici pentru imobile care constituie proprietate publică (cu excepția celor care au fost date în folosință unei persoane), nu impozitează nici parcurile, terenurile sportive, locurile de joacă, muzeele, bibliotecile sau galeriile și nici imobilele folosite în mod direct pentru operarea transportului în comun, etc.

4. Taxa pe stâlp din România nu arată decât nonsensul specific guvernării actuale.
Autostrăzile se află în patrimoniului CNADNR, care este o instituție a statului. Căile ferate și clădirile aparțin Companiei Naționale a Căilor Ferate, care este tot o companie a statului. Impozitarea autostrăzilor sau a căilor ferate înseamnă că statul preia fonduri de la bugetul de stat pe care îi virează tot în bugetul statului. Nu avem încasări mai mari, ci doar o umflare artificială a încasărilor la bugetul de stat. Pe cine încercăm să păcălim? FMI-ul? Nu ne păcălim decât pe noi înșine.
Sunt impozitate companiile care realizează valoare adăugată și care susțin economia, precum Hidroelectrica, Termoelectrica, Transelectrica, CNADNR, CFR. Acestea vor fi nevoite să mărească prețul serviciilor prestate.

Dacă inițial valoarea estimată, care trebuia să fie colectată din această taxă era de 488 de milioane de lei, conform analizelor guvernului, Greg Konieczny, managerul fondului proprietatea iese într-o declarație publică și afirmă că doar Fondul Proprietatea trebuie să plătească 900 de milioane de lei, pentru anul 2014.

Românii au al doilea cel mai mic nivel al salariilor din UE. Sub noi este numai Bulgaria, dar acolo fiscalitatea este menținută la niveluri foarte reduse. Țările care stau mai bine ca nivel al veniturilor ezită să își impoziteze populația și companiile la dimensiunea la care o face Guvernul Ponta.

Andreea PAUL

Prim-Vicepreședinte al PDL,
Deputat de Țara Oașului, Satu Mare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.