Acasă Economia de Dreapta Rolul economiei românești în Piața Unică Europeană

Rolul economiei românești în Piața Unică Europeană

DISTRIBUIȚI

Plasarea României pe orbita civilizațiilor europene este o idee cu puternice rădăcini în istoria poporului român. „Ideea europeană” a fost susținută de către Eugen Lovinescu încă din prima jumătate a secolului al XX-lea. Astăzi, România se află sub tirul unor viziuni anti-occidentale dictate de USL. Nu trebuie să ne temem. Fiecare punct de răscruce în calea UE a fost un pas înainte în procesul de adâncire al integrării. Este greu să lansezi idei revoluționare, dar crizele grăbesc acești pași. Finalizarea proiectului european prin crearea unei uniuni financiare, economice și politice trebuie aprobat de Consiliul European, adică și de Președintele României. Nimeni nu ne forțează. Însă e drept, așa cum spune și vorba, că românului nu trebuie să-i furi traista, ci este suficient să mergi în urma lui, pentru că și-o pierde singur. Concertul european poate suna bine și fără România, dar România nu poate susține un concert solo în contextul actual al globalizării.    
Mai este puțin și vom serba 20 de ani de Piață Unică Europeană. Deși avantajele pieței unice au fost gândite cu mult timp înainte, abia de la Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în anul 1993, putem vorbi despre aceasta în termeni legitimi. Complicată, dar în același timp ambițioasă, Piața Unică Europeană poate fi considerată una dintre cele mai mari atuuri ale UE. Fiecare țară participantă are de câștigat. Principiul este simplu: libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalului și o singură regulă pentru toți participanții. Totuși, în multe din aspectele esențiale, deseori întâlnim nu o regulă, ci 27. Ne confruntăm cu diplome nerecunoscute, dificultăți la angajare și chiar tarife de roaming. Dacă ar exista o circulație la fel de liberă a forței de muncă ca în SUA, nu am asista la o rată a șomajului de peste 25% în Spania.
În același timp, vorbim despre decalaje semnificative între statele europene. Criza a adâncit problemele financiare și dezechilibrele macroeconomice în țările mai slab performante. Tabloul unei Europe în mai multe viteze este în continuare mai real ca niciodată. În acest context, ne interesează viteza României și cât mai avem de recuperat pentru a păși în ritmul țărilor europene performante.
Dacă obiectivul este de a intra în zona euro, stăm bine. Ne-am asumat ca țintă anul 2015 pentru adoptarea euro. Estimările pe acest an ne spun că vom îndeplini 4 din cele 5 criterii, conform tabelului de mai jos.

Însă dacă privim la mecanismul preventiv de monitorizare și de alertă pentru statele europene, aici apar primele semnale care atrag atenția că România nu merge cu viteză maximă înspre Europa. România nu are dezechilibre macroeconomice interne. Se încadrează în parametrii economici propuși. Însă sunt identificate două potențiale dezechilibre externe și de competitivitate. Primul este deficitul de cont curent, ca medie a ultimilor trei ani, de -4,1% din PIB, ușor sub limita inferioară a intervalului de variație de -4% și +6%. Cel de-al doilea este poziția investițională netă de -63% din PIB care ne plasează dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB, conform figurii de mai jos.

Eficiența criteriilor de convergență nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ca principale condiții de aderare la zona euro, au fost zdruncinate de evoluțiile economice din ultimii ani. Testul crizei a separat din nou țările din UE: unele sunt în prima ligă, cea mai performantă, altele se încadrează clar în liga mai slabă.
Cea mai mare creștere economică în acest an este prognozată pentru  Polonia, de 2,7%. Două țări vor fi în stagnare (Belgia și Cehia), în timp ce PIB-ul altor 8 state (Cipru, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania și Ungaria) va scădea. În acest tablou sumbru al creșterilor economice lente, FMI a estimat o creștere economică de 0,9% în cazul României pentru acest an. USL nu a fost în stare să clădească o creștere economică solidă și nici măcar să consolideze fundamentele sănătoase stabilite de guvernele anterioare. Alianța pentru România Dreaptă susține că o creștere economică de 1-2% pe an nu este mulțumitoare  pentru România, care trebuie să recupereze un decalaj important de dezvoltare și standard de viață față de celelalte state membre ale UE. Ritmul cu care ne apropiem de restul țărilor europene trebuie să fie cât mai mare, nu să încetinească.

Prin urmare, intrarea în zona euro nu ne garantează succesul. Cuvântul-cheie este „competitivitate”. Abia atunci când vom deveni competitivi, vom păși în ritmul celorlalte țări europene. Reamintesc că Estonia avea un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 67% din media UE în anul 2011, când a adoptat euro. România se situează la doar 49% din media UE în anul 2011. Cele două puncte procentuale câștigate față de anul anterior ne arată că mai avem de așteptat peste 8 ani pentru a ajunge la nivelul la care a fost Estonia în momentul intrării în zona euro. ?ê?£irul comparațiilor nu se oprește aici. Dacă ne uităm la numărul de ore de muncă pe săptămână, suntem cei mai harnici din UE. Românii au avut anul trecut cea mai lungă săptămână de lucru din UE, de 41,3 ore, peste media UE de 39,7 ore. Însă lucrăm mult și prost. Ne situăm pe ultimul loc în UE la productivitatea muncii, cu un nivel al productivității pe oră de aproape 43% din media UE, așa cum arată figura de mai jos.

 
Putem să contribuim la creșterea competitivității României fiind noi înșine competitivi. E timpul ca România să se gândească la viitor și să își construiască strategia pentru a avea succes pe Piața Unică Europeană. Reaminesc că nemții și-au stabilit ca obiectiv strategic până în anul 2020 să devină cea mai eficientă economie verde din UE, iar cehii să ajungă al 5-lea cel mai puternic centru de cercetare și inovare din UE.
Potențialul României nu este suficient valorificat. Trebuie să identificăm direcția clară spre care dorim să ne întrebăm. Din punct de vedere al avantajelor competitive, România poate deveni inima creativității Europei. Peste 7% din PIB este realizat în industriile creative din România și una din patru firme românești acționează în acest sector. În același timp, România poate fi producător și furnizor regional de energii regenerabile la orizontul anului 2020. Potențialul energetic ne poziționează pe locul 10 ca cea mai atractivă țară din lume pentru investiții în energia eoliană și pe locul 13 pentru investiții în energia regenerabilă, conform raportului Ernst&Young.
Lunile acestea se decide soarta UE pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020. România trebuie să acționeze acum. Alianța pentru Româna Dreaptă declară că modernizarea și dezvoltarea economică a țării, modernizarea statului și folosirea deplină a avantajelor apartenenței la UE sunt modalitățile prin care va crește productivitatea, competitivitatea economiei și, prin urmare, standardul de viață al populației.

Andreea PAUL
 
Vicepresedinta PDL
Lector universitar, Dr., Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE
Website personal: www.andreeapaul.ro
Facebook: http://www.facebook.com/andreea.vass

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.