Integrarea politică a fost realizată formal, dar cea economică va implica o perioadă lungă de timp, existand chiar oficiali romani care vorbesc de 15-20 de ani. Cum predicţiile fac parte din viaţa de zi cu zi, acestea nu pot fi ignorate şi cu atat mai puţin în cazul în care vin din partea specialiştilor în domeniu. Pentru majoritatea romanilor, cel mai important lucru este cum va arăta economia romanească în primii ani de apartenţă la UE. Pentru anul 2007, prezentăm o astfel de predicţie pe baza unei proiecţii efectuate spre sfarşitul anului trecut de către specialiştii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Produsul Intern Brut va depăşi la sfarşitul acestui prim an de integrare bariera a 100 miliarde de euro, fiind estimat de specialiştii CNP la aproximativ 109 miliarde, cu aproape 13 miliarde de euro mai mare decat cel estimat pentru 2006. Şi noul indicator, Venitul naţional brut, va depăşi bariera precizată anterior, apreciindu-se că va atinge în jur de 106 miliarde de euro.
Costul muncii, în creştere
Deosebit de interesant este faptul că indicatorul Costul unitar al muncii, calculat potrivit metodologiei Comisiei europene ca un raport între remuneraţia pe salariat şi PIB pe populaţia ocupată, în termeni nominali va creşte cu 5.3%, o valoare inferioară celei din 2006, dar în termeni reali va scădea cu 1,4%, valoare superioară celei de anul trecut, care a fost doar de -1,2%. Precizăm că, potrivit acestei metodologii, 2005 a fost singurul an în care costul unitar al muncii în termeni reali a fost pozitiv, valoarea calculată fiind 0,6.
Totuşi, contribuţia esenţială la creşterea PIB în acest an o vor avea serviciile, care vor contribui cu aproape 50%. Construcţiile vor avea o contribuţie de circa 15,4%, industria va contribui cu 20%, în timp ce agricultura se va limita la un aport mediu, estimat la aproximativ 3%. Trebuie remarcat în acest context că serviciile, în structura PIB pe ramuri, preţuri curente, îşi va conserva ponderea de aproximativ 48,3%, la fel ca şi indicatorul impozite nete pe produs, circa 12%, în timp ce construcţiile vor creşte cu 0,3%, ajungand la 7,3%, dar aportul acestui domeniu la creşterea PIB va fi de 15,4%, ceea ce indică faptul că acest sector va rămane unul din importantele motoare ale creşterii economice.
Recul spectaculos pentru construcţii metalice
În cazul industriei, domeniu care starneşte anumite nelinişti din cauza lipsei de strategie în domeniu a diverselor guverne, se prognozează o creştere economică de 4,7%, ritm inferior celui atins anul trecut, apreciat la 6,3%. Din start se apreciază posibile relansări pentru anumite ramuri, dar şi un recul serios pentru altele, dintre acestea din urmă multe fiind considerate drept tradiţionale. Astfel, cu cel mai spectaculos salt este creditată industria mijloacelor de transport rutier, cu 12,8%. Se poate aprecia că, în ansamblu, producţia industriei prelucrătoare va avea un ritm de creştere superior celui pe total industrie, de 5,3%, ritmuri superioare acestei valori urmand să înregistreze industria alimentară şi a băuturilor, 6,5%, prelucrarea lemnului, 6%, industria chimică, 5,6%, industria de maşini şi aparate electrice, 7,2%, şi cea de mobilier, cu 7,7%.
Cel mai însemnat recul îl va suferi industria textilă şi a produselor textile, cu -3,4%. O scădere seminificativă, cu – 1,8%, va suferi şi industria confecţiilor din textile, blănuri şi piele, dar oricum aceste subramuri intraseră în declin încă în urmă cu trei-patru ani. Totuşi, nu se poate vorbi de vreun impact catastrofal al aderării asupra industriei romaneşti, ci mai degrabă de o relansare în termeni reali. Chiar şi în cazul ramurilor care vor înregistra regres, acesta va fi mult inferior celui înregistrat în anii precedenţi, redresarea lor depinzand de management şi nu de intervenţii administrative, care oricum au apus. Totuşi, cel mai spectaculos recul se întrevede pentru sectorul construcţiilor metalice şi a produselor din metal, creditate cu un ritm de creştere de doar 2,2%, după ce în 2006 atinsese 9,2%.