Acasă Economic-Financiar Fond de investitii elvetian tras pe sfoara la Braila

Fond de investitii elvetian tras pe sfoara la Braila

DISTRIBUIȚI

Dupa ce a investit in Romania mai bine de 10 milioane de dolari, fondul de investitii elvetian Aspar Trust ia in considerare posibilitatea retragerii dupa o serie de -reusite- cauzate de -seriozitatea- partenerilor romani. Cea mai recenta dintre acestea s-a derulat la Braila, unde Aspar Trust a pierdut cat ai bate din palme un milion de dolari, in beneficiul partenerului de afaceri Confex, un nume cu rezonanta, odinioara, in industria textila romaneasca. Fata de acest caz, justitia europeana si-a spus deja cuvantul, cea romaneasca incurcandu-se, de mai bine de patru ani, in prea multe cuvinte.

In urma cu sase ani, Aspar Trust si Confex Braila s-au asociat pentru exploatarea in comun a unei fabrici, pe o perioada de cinci ani, obiectul fiind producerea de confectii pentru firma Berghaus Olanda, producatorul lui Marks & Spencer. Partea romana venea in asociere cu fabrica de confectii, in timp ce Aspar Trust se angaja sa vireze un milion de dolari, apreciat drept jumatate din patrimoniul asocierii. Altfel spus, cu cartile pe masa: milionul de dolari intra in cont la BRD Braila, in timp ce fabrica astepta comenzi pe Soseaua Buzaului nr. 9. Este adevarat ca respectiva cladire era goala, neavand instalate nici un fel de utilaje, dar partenerul roman isi asuma responsabilitatea de a intra in productie la intreaga capacitate in termen de sase luni, cel mai tarziu la 10 ianuarie 1998. Ceea ce, ati ghicit, nu s-a mai intamplat. Dar acesta nu a fost decat inceputul.

Cand vinzi blana ursului din padure…

Confex International Braila il are ca principal actionar pe Confex International SA Bucuresti (99,99%), contributia, integral in natura, adusa de cea din urma, fiind tocmai cladirea (hala) din Soseaua Buzaului. Care hala, evaluata fantasmagoric la circa doua milioane de dolari, era deja ipotecata pentru garantarea unui credit de cinci milioane de marci germane. Credit nerambursat, dat fiind ca ipoteca este si astazi in vigoare, preluata fiind de AVAB, unde -se afla- si in prezent. In consecinta, este de subliniat nelegalitatea aducerii in asociere a halei, dat fiind ca aceasta nu putea fi nici macar socotit ca aport la capitalul social al Confex. Neavand cunostinta de cele de mai sus si mizand pe seriozitatea partenerului de afaceri, Aspar Trust a virat milionul de dolari. Trebuia apoi ca, timp de cinci ani, fondul de investitii sa primeasca 6% din cifra de afaceri anuala, estimata la cel putin 5.000.000 de dolari (in total 1,5 milioane de dolari). Fabrica nu a mai fost pusa in functiune niciodata, dar milionul de dolari a fost vanturat foarte repede de proprietarii halei. Semnificativ este ca multe cheltuieli, a caror suma se apropie binisor de suta de mii de dolari, au fost justificate cu deconturi pentru felurite activitati de promovare in strainatate a produselor unei fabrici care nu avea nici macar cu ce sa produca, iar daca ar fi avut, comenzile ar fi fost oricum asigurate. Altfel spus, s-a pus carul inaintea boilor, dar si boii au fost dati la targ pentru o punga goala. Restul de bani au fost cheltuiti, sustin reprezentantii investitorului strain, pentru acoperirea unor datorii ale Confex (dar cea din Bucuresti, nu aceea din Braila?!?) si alte cheltuieli considerate nejustificate, fara legatura cu scopul asocierii.

In patru ani s-au convins: Una este la Zurich, alta la Braila

Noroc, s-au gandit cei de la Aspar Trust ca fusesera prevazatori la momentul asocierii – -Partile au stabilit de comun acord, sa recunoasca ca instanta competenta in solutionarea litigiilor Curtea Internationala de Arbitraj de la Zurich-Elvetia-. Litigiul s-a stins prin incheierea unei tranzactii, prin care parata, reprezentata de Gabriel Homotescu, -se obliga irevocabil si neaparat ca incepand cu anul 2000 (n.r. – pasuire acordata de Aspar Trust), sa achite pe durata a cinci ani reclamantei drept compensatie pentru participarea acesteia conform <Contractului de asociere in participatiune> 6% din cifra de la SC Confex International SA Braila, cel putin insa sumele nete minimale (n.r. – 300.000 dolari/an)-, data pentru rambursarea milionului risipit fiind convenita pentru 10 ianuarie 2005. Cu specificatia ca intarzierea platii vreunei transe cu 10 zile, toate celelalte rate vor deveni scadente imediat.

Tribunalul Braila a confirmat sentinta, ca titlu executoriu, astfel incat urmatoarea actiune a fost de declarare a falimentului Confex Braila. Judecatorul sindic a admis cererea, aceasta ramanand irevocabila in urma respingerii recursului declarat de SC Confex. In baza acesteia, ASPAR-TRUST a introdus cerere de angajare a raspunderii administratorilor pentru -deturnarea frauduloasa- a fondurilor de la SC Confex Braila la SC Confex Bucuresti firma unde dl Gabriel Homotescu era administrator.

Tanase Joita n-a -ratat- recursul in anulare

Mai ramanea sa se intample un singur lucru (oare?), acela fiind un recurs in anulare. Si aici -specialistul- Tanase Joita si-a pus amprenta, cu cateva zile inainte -surghiunirii- sale la Strasbourg. Motivatia este -subtire- daca nu ilara: Confex nu putea fi declarata in incetare de plati, chiar si pentru 1,5 milioane de dolari din moment ce efectuase in lunile mai si iunie 2002 (cand s-a introdus actiunea) plati de 116 milioane de lei (mai putin de 40.000 dolari). Justitia urmeaza sa judece recursul, elvetienii punandu-si speranta ca judecatorii de la CSJ nu vor pune pe cantar noua -calitate- a lui Gabriel Homotescu – pro-mare maestru al Lojei Masonice Romane, calitate adaugata celei de inalt comisar al drepturilor omului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.