România riscă să piardă definitiv sume importante din fondurile europene gratuite care ar putea fi alocate, în condițiile crizei actuale, Greciei în primă instanță sau poate și Spaniei, scrie Deutesche Welle. Conform acestei surse, prețul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conține și fondurile structurale rămase neutilizate.
În noaptea de miercuri spre joi, Germania și Franța au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona. Totuși participanții au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru România. La reuniunea din seara de miercuri a părut să existe un consens cu privire la semnalul de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie.
Dar consensul acesta ca și divergențele sunt strâns legate între ele. În primul rând este de semnalat dezacordul radical dintre Germania și Franța cu privire la emiterea de euro-obligațiuni. Președintele Franței a pledat pentru emiterea în comun de către toate țările zonei euro a unor obligațiuni (bonduri), menite să împartă riscurile în mod egal. Germania a rămas însă pe pozițiile cunoscute. Așa cum afirmase ministrul de finanțe Wolfgang Schauble încă înaintea reuniunii din seara de miercuri, 'atâta vreme cât fiecare țară își duce propria politică bugetară, este exclus să punem în comun garanția pentru eurobonduri'.
Dacă unele țări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligațiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală.
Președintele Franței a schițat un proiect vast, potrivit căruia împrumurile obținute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor șantiere în domeniul energiei și noilor tehnologii. Din punctul de vedere al Germaniei și al altor țări ca Olanda și Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare țară să respecte cu strictețe regula prudenței bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile să-și piardă credibilitatea, adâncind și mai mult criza datoriilor.
În acest context în care punctele de vedere ar fi greu de armonizat, ajutorul imediat care ar putea fi oferit Greciei s-a impus instantaneu ca punct de consens și ca platformă pentru o solidaritate europeană reconfirmată.
Comunicatul emis de președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă o expresie fermă a garanțiilor suplimentare oferite Greciei: "Ne vom asigura că fonduri structurale europene și alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia să fie reașezată pe drumul creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă."
Ca nuanță a acestui consens, cancelara Germaniei, Angela Merkel, a insistat ca Grecia să respecte regulile convenite, în timp ce președintele Franței, Francois Hollande, a pledat pentru mobilizarea cît mai urgentă a acestor fonduri, în așa fel încât să se dea un semnal puternic de încredere alegătorilor greci.
Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susțin măsurile de austeritate și care ar face posibilă menținerea țării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate și care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro.
O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reușit să utilizeze decât foarte puțin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiții România are mari dificultăți în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare, observă Deutsche Welle.
Înainte de reuniunea de miercuri, președintele Traian Băsescu declarase că: 'Măsurile de creștere economică nu trebuie să vizeze în niciun caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale'. După reuniunea Consiliului, șeful statului a evitat însă să vorbească deschis despre situația delicată în care se află România, declarând doar că a propus 'Comisiei și Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani'.
