Constitutia Republicii Moldova garanteaza dreptul la libertatea religiei, Guvernul de la Chisinau se face ca respecta prevederile Legii Fundamentale. In realitate insa, legislatia Republicii Moldova contine inca restrictii care inhiba activitatile unor comunitati religioase. Cam aceasta este concluzia unui raport intocmit de Biroul american pentru Democratie si Drepturile Omului.
Potrivit documentului, Cabinetul premierului Vasile Tarlev nu a anulat deciziile anterioare cu privire la refuzul de inregistrare a unor culte religioase. Desi nu exista o religie de stat, precizeaza textul, -Mitropolia Moldovei beneficiaza de un tratament privilegiat din partea Executivului… Conducerea Mitropoliei Moldovei si alti reprezentanti ai acestui cult detin pasapoarte diplomatice, eliberate de Guvern-. In plus, tot Mitropolia Moldovei se bucura de prioritate in cazurile de restituire a proprietatilor confiscate de fostul regim comunist sau de atribuire de compensatii pentru pierderile suferite pe perioada URSS. Totusi, raportul consemneaza ca, in general, relatiile dintre diferite culte sunt tolerate, cele mai frecvente frictiuni inregistrandu-se intre cele doua mitropolii ortodoxe crestine, Mitropolia Moldovei si cea a Basarabiei. In context, autorii studiului noteaza ca Mitropolia Basarabiei a fost, intr-un final, inregistrata la 10 ani de la depunerea primei cereri si numai dupa ce autoritatile de la Chisinau au fost somate, practic, sa procedeze ca atare, de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. A fost, aprecia documentul, o abatere de la legile moldovenesti, care interzic inregistrarea -miscarile schizmatice- ale cultelor existente pe teritoriul tarii, fapt care permite Guvernului sa nu recunoasca unele organizatii religioase. In alta ordine de idei, textul califica drept incalcare a normelor de drept international tentativa de excludere din Parlament a unui membru al Opozitiei care a sustinut deschis cauza Mitropoliei Basarabiei. Este vorba despre Vlad Cubreacov, acuzat de majoritatea comunista din Legislav ca activeaza in calitate de consilier in cadrul unei -structuri anticonstitutionale-. Interesant este ca, dupa rapirea lui Cubreacov, o serie de analisti de la Chisinau au presupus ca disparitia parlamentarului european este strans legata de pozitia lui fata de problema Mitropoliei Basarabiei. Aruncand un ochi si in teritoriile din stanga Nistrului, raportul precizeaza ca -in regiunea secesionista Transnistria administratia locala refuza in continuare inregistrarea mai multor minoritati religioase, iar in unele cazuri apeleaza la metoda hartuirii-.
