Acasă În Lume Macedonia devine -candidat potential- la aderare

Macedonia devine -candidat potential- la aderare

DISTRIBUIȚI

Ieri, la Luxemburg, Macedonia a facut un pas important pentru apropierea sa de Uniunea Europeana si – de sperat – unul la fel de important spre stabilizarea situatiei sale interne. Macedonia a semnat Acordul de Stabilizare si Asociere cu UE, in cadrul unei reuniuni la care a participat premierul Liubco Georgievski, in fruntea unei delegatii care a reunit reprezentantii principalelor partide, inclusiv cele albaneze. Un semn al consensului, la sugestia lui Javier Solana, si el prezent la Luxemburg alaturi de reprezentantii Troicai europene. In esenta, Acordul consfiinteste ca Macedonia va respecta principiile democratice, drepturile omului, principiile statului de drept si cele ale economiei de piata. Apropierea dintre Uniunea Europeana si Skopje s-a concretizat si prin faptul ca, in baza acordului, Macedonia a obtinut statutul de -candidat potential- pentru aderare la UE.

Federalizarea este exclusa

Acordul de la Luxemburg este inceputul lungii curse pe care o are de parcurs Skopje pana la initierea si, apoi, incheierea negocierilor de aderare. Un inceput neasteptat de bun si simbolic, totodata. Macedonia, fosta republica a federatiei iugoslave, a devenit, astfel, prima tara a ex-Iugoslaviei care accede la statutul de -candidat potential-. Dincolo de argumentele macedonene de fond, care ar indreptati Skopje sa capete acest statut, exista – nu este un secret – o situatie conjuncturala favorizanta, care a determinat aceasta reactie a Uniunii Europene, aflata si ea la primul exercitiu de acest fel. Caracterisiticile ei: stabilitate interna precara, fragilitate dovedita a situatiei politice, campanie militara recent incheiata impotriva extremistilor albanezi, pericolul destabilizarii intregii regiuni. Acordul vine sa tina sub control, cu ajutorul UE, tocmai aceasta situatie conjuncturala. O intelegere politica era absolut necesara pentru tot ceea ce ar urma. UE nu va mai dialoga politic cu o tara oarecare din Europa restului lumii, ci cu un partener potential, de care o leaga o intelegere. Sub aceasta palarie vor fi foarte putine lucruri stridente in cooperarea UE – Macedonia. Vor avea justificare si densitatea contactelor politice si sugestiile Uniunii si sprijinul ei. Pe linia ei, desigur. Scopul nedisimulat al UE este mentinerea si, apoi, dezvoltarea dialogului politic din Macedonia. Intrebarea este incotro va impinge UE lucrurile in promovarea acestui dialog? Pozitiv, Uniunea granteaza integritatea teritoriala a tarii. Skopje nu va fi dispus insa nici in ruptul capului sa admita nici federalizarea republicii si nici introducerea limbii albaneze, ca a doua limba oficiala indiferent de favorurile Occidentului.

Darul -comertului liber asimetric-

Si pentru ca este vorba de o situatie conjucturala – in sensul ca totul se misca in jurul unei situatiii cu elemente de destabilizare cronicizate, dar ajunse recent la explozie -, aceasta cere nu numai planuri politice de viitor, ci si masuri imediate, economice. UE le-a prevazut. Conform Acordului, cei 15 au ridicat barierele vamale cu Macedonia si au introdus procedura -comertului liber asimetric-. Simplu, aceasta inseamna ca UE nu va pune nici un fel de limitari comertului cu Macedonia, dar Skopje va putea lua masuri sa-si conserve interesele in relatiile comerciale cu Uniunea. Adaugata la sprijinul economic promis, aplicarea Acordului va aduce, fara indoiala, si semnele bunastarii in Macedonia. Ele vor fi incurajate, pentru ca UE crede ca bunastarea este principalul leac la contradictiile intramacedonene. In aceasta perspectiva, noul tip de raporturi UE – Macedonia par a constitui o statie-pilot, pentru ceea ce se credea in Balcani, ca va aduce Pactul de Stabilitate, odata si odata. La originea crizei din Macedonia se afla caracterul -etnocentrist- al Constitutiei, sustine principala grupare politica albaneza, Partidul Democratic al Albanezelor, condus de Arben Xhaferi. Cu o zi inainte de semnarea Acordului de la Luxemburg, vicepresedintele acestui partid, care are cinci ministri in guvern, a reamintit acest lucru, o data cu revendicarile principale: modificarea Constitutiei si recunoasterea albanezilor ca populatie constitutiva; reprezentarea proportionala a albanezilor in institutii. Alternativa? Gherilele extremiste albaneze isi vor relua actiunile armate. Poate, dar mai probabila pare cea pe care o aduce Acordul de la Luxemburg. Cu atat mai mult cu cat liderii politici macedoneni au convenit aici sa continue dialogul politic -consolidat- si s-au angajat sa prezinte rezultate notabile pana in iunie

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.