Lucrurile nu s-au tranșat definitiv la Kiev după demiterea recentă a președintelui Viktor Ianukovici, fuga șefilor aparatului represiv al regimului și eliberarea opozantei Iulia Timoșenko. În țară există încă multe necunoscute referitoare la viitorul acestui stat. Dacă focarul insurecției kieviene a fost stins, estul prorus al țării nu dă semne de liniște în cee ce privește noua putere care se instalează în aceste zile la Kiev. Nici măcar problema fostului lider Viktor Ianukovici nu a fost încă tranșată, deoarece nimeni nu știe unde de află momentan acesta. Există zvonuri că acesta s-ar ascunde undeva în regiunea Donețk, după ce o cursă charter în care acesta voia să se îmbarce a fost oprită pe pistă. De asemenea, noul președintele al Parlamentului ucrainean Oleksandr Turcinov va prelua interimar și funcția de președinte al țării în locul lui Viktor Ianukovici. Cu toate acestea, deși nu a fost foarte vizibilă până în prezent, partea răsăriteană a Ucrainei dominată de populație rusofonă începe să-și facă simțită vocea. Nu mai puțin de 2.000 de persoane s-au reunit astăzi pentru a denunța "fasciștii aflați la putere la Kiev", la apelul unor mișcări proruse, la Sevastopol, în Crimeea (sud), unde se află Flota rusă la Marea Neagră. "Fasciștii au preluat puterea la Kiev!", scanda un vorbitor, la portavoce, la bordul unei mașini care străbătea orașul, după cum relatează presă internațională. Manifestanții de la Sevastopol s-au strâns la apelul Blocul Rusesc și unor asociații proruse. Protestarii au agitat steagul Rusiei și Flotei ruse la Marea Neagră. "Noua putere vrea să-i priveze pe ruși de drepturi și cetățenie", avertizau organizatorii, referindu-se la ucraineni rusofoni. Crimeea este o "republică autonomă", ale cărei autorități locale au sugerat, la începutul lui februarie, amendarea Constituției locale astfel încât să prevadă că Rusia este "garanta" acestei autonomii în fața restului Ucrainei, relansând îngrijorări cu privire la tendințe separatiste.
Integritatea teritorială a Ucrainei, principala preocupare a Vestului
În tot acest amalgam de proteste, demiteri și instalarea unei noi puteri la Kiev, comunitatea internațională face apel la păstrarea integrității Ucrainei. Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat-o ieri pe opozanta ucraineană Iulia Timoșenko să acționeze în favoarea unității Ucrainei și a opoziției. Merkel a avut o discușie pe această temă și cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. De asemenea, șeful diplomației britanice William Hague a apreciat că "nu ar fi în interesul Rusiei" să intervină militar în Ucraina, adăugând că este "în contact constant" cu rușii "Economia ucraineană este într-o situație extrem de dificilă, iar (ucrainenii) au nevoie disperată de un program economic (…) pentru a evita o situație economică și mai gravă", a apreciat el. "Va fi important ca Rusia să nu facă nimic care să aducă atingere acestui program economic", a subliniat Hague. Aceste reacții vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apreciat sâmbătă că opoziția din Ucraina vine cu noi exigențe și că se supune „extremiștilor înarmați și jefuitorilor ale căror acțiuni constituie o amenințare directă la adresa suveranității și ordinii constituționale din Ucraina”. ?ê?£i Casa Albă a dat ieri un semnal puternic în acest sens. "Nu există o contradicție între o Ucraină care întreține de mult timp legături istorice și culturale cu Rusia și o Ucraină modernă care vrea să se integreze mai mult în Europa. Una nu o împiedică pe cealaltă", a declarat Susan Rice, consiliera pentru Securitate Națională a președintelui american, citată de postul NBC. România și-a expus ieri poziție prin leful statului și cel al diplomației. Traian Băsescu a făcut apel la toți liderii politici din Ucraina să manifeste "calm, reținere, pragmatism și prudență, disponibilitate maximă la dialog și flexibilitate pentru obținerea unui amplu consens absolut necesar pentru ieșirea țării din criză, stabilizarea climatului intern și redresarea economiei". La rândul său, ministrul de Externe, Titus Corlățean a declarat ieri la Sky News că este foarte important ca stabilitatea politică la Kiev este importantă pentru a se avansa pe calea europeană și că Bucureștii continuă să susțină perspectiva europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova. Acesta a adăugat că România este gata să ofere ajutor refugiaților în cazul agravării crizei actuale, dar a precizat că până în prezent situația la frontieră nu necesită o asemenea acțiune.
Mădălin Necșuțu