Acasă Opinii Mă simt apărat

Mă simt apărat

DISTRIBUIȚI

Am vazut astazi in televizor Armata etalandu-si muschii si mi-am adus aminte de unul dintre rarele mele contacte cu ei, de acum cateva luni. Voiam sa facem un concert intr-un oras indepartat de Bucuresti, foarte indepartat. Filarmonica de acolo e in renovare, asa ca singurul loc in care puteam merge era Cercul Militar din oras, cu o sala frumoasa si incapatoare. Si cu acustica chiar buna, din cate mi-au spus cei de-ai locului.

Ne-am bucurat ca am gasit solutia si am luat legatura cu militarii. Nu a fost deloc usor, insa pana la urma am reusit, pentru ca directorul filarmonicii avea in orchestra o fagotista care il cunostea pe fiul comandantului garnizoanei, altfel se pare ca nu am fi ajuns la ei, din cate mi s-a spus. Am vorbit cu vreo doi sau trei de pe la comandament, pana am ajuns la o doamna care urma sa puna punctul pe i-ul administrativ.

– Da, se poate, dar trebuie sa platiti chiria salii, sa stiti, si sa facem un contract.
– Desigur, e normal… Si cat e chiria salii?
– 70 de lei.
– Cat, sapte mii? Nu e cam scump?
– Nu, domnule, e 70 de lei.
– Doamna, noi avem nevoie de sala mare, aceea de 300 de locuri, cu scena, poate ca nu v-a spus domnul comandant despre care sala vorbim…
– Da, da, aceea! Chiria e 70 de lei pentru o zi.

O surpriza placuta pana la urma, mi-am zis eu, poate ca si-au propus militarii sa sprijine cultura, uite ce pleasca…

– Si trebuie sa veniti sa semnati contractul…
– Da, sigur, va rog sa mi-l trimiteti pe e-mail si vi-l trimit inapoi semnat.
– Nu, nu, trebuie sa veniti aici sa-l semnati. Noi nu putem trimite prin e-mail, suntem o unitate militara si Armata nu foloseste e-mailuri.
– Dar sunteti o unitate culturala in centrul orasului, faceti spectacole acolo, aveti si o biblioteca, am auzit, de ce va paziti asa?
– Nu conteaza, domnule, tot unitate militara suntem si avem consemn!
– Atunci trimiteti-mi-l prin posta, il semnez si vi-l trimit inapoi tot prin posta, cu recomandata.
– Nu se poate, trebuie sa-l semnati personal!
– Bine, atunci faceti-l si il semnam cand ajungem acolo, in ziua concertului.
– Nu se poate, domnule, contractul trebuie semnat inainte. Trebuie sa veniti aici sa-l semnati!
– Cucoana, sunt 650 de kilometri pana acolo, cum sa vin sa semnez un contract de 70 de lei?
– Acestea sunt regulamentele militare, domnule, altfel nu se poate, imi pare sincer rau…

Nu am mai facut concertul in acel oras, o sa asteptam cativa ani pana se termina reconstructia filarmonicii, mai vedem atunci. Insa, macar, am ramas cu un sentiment de siguranta dupa aceasta conversatie, ca uite, Armata noastra s-a gandit la absolut totul si stie sa depisteze si cele mai mici pericole la siguranta noastra, de care mie nici nu mi-ar fi trecut macar prin minte. Ma simt aparat, intr-adevar…

Integral pe www.georgebutunoiu.ro

GEORGE BUTUNOIU este unul dintre cei mai importanți experți în recrutare din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.