Acasă Părerea mea Iubim trădarea, dar îi urâm pe trădători

Iubim trădarea, dar îi urâm pe trădători

DISTRIBUIȚI

Valul dezertărilor politice din tabăra puterii în cea a opoziției a readus în discuție instituția trădării la români. Despre trădare și trădători se pot scrie tomuri întregi, istoria noastră fiind presărată , de la daci încoace, cu numeroase exemple, care au fost consemnate ca atare de cărțile de istorie. Pe Mihai Viteazul l-a trădat generalul Basta, pe Tudor Vladimirescu eteriștii, pe Cuza ”monstruoasa coaliție”, iar în zilele noastre toată lumea trădează pe toată lumea , în funcție de interese. Trădătorii de ieri sunt astăzi niște oameni deosebiți, iar mâine s-ar putea să fie considerați din nou oportuniști nenorociți, în funcție de taberele în care dezertează. Prin urmare, nimic nou sub soare, cu excepția numelor celor care-și schimbă astăzi tabăra politică mai repede decât șosetele. Să nu uităm că la începutul anilor 2000 PD a fost părăsit de câțiva baroni de prim rang, în frunte cu nașul lui Băsescu, Bogdan Niculescu Duvăz. De asemenea, PSD a suferit de-a lungul istoriei postdecembriste mai multe plecări în grup: Meleșcanu a fondat ApR în 1997, iar Cristian Diaconescu, Marian Sârbu și Gabriel Oprea au pus bazele UNPR în ultimele doi ani. Acum , mișcarea se produce în sens invers, semn că USL are mari șanse să câștige alegerile din toamnă, motiv pentru care oportuniștii apreciază că e mai bine să se pună de pe acum sub umbrela protectoare roș-galbenă. Exodul de pedeliști a stârnit oarece  panică la nivelul conducerii partidului, care a preluat din mers discursul din 2010 al lui Ponta și Antonescu care-i înfiera zilnic pe cei care părăseau  PNL și PSD pentru a se înrola în PDL sau UNPR. Interesant e cum în asemenea momente reapar peste noapte discuțiile privind necesitatea unei legi care să împiedice pe vecie traseismul politic,  discuții care se sting la fel de repede cum au început pentru că nimeni nu are interes să blocheze un proces înscris deja în gena politicienilor români. Doar nu degeaba spunea Iulius Cezar ”Iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători!”
 Spre deosebire de alte dăți, criza pare să-și fi pus amprenta și asupra fenomenului traseismului, așa că mulți dintre cei care se scot la vânare zilele acestea pe taraba mizeră a politicii românești se dau pe mai nimic. Unii își negociază dosarele din justiție, alții cer locuri virtuale la parlamentarele din toamnă sau la alegerile pentru PE din 2014, în timp ce pentru alții prețul de vânzare echivalează cu cel al unei poșete de firmă din garderoba Elenei Udrea. Ieftin , doamnelor și domnilor ! Altădată era mai scump…

Iulia Nueleanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.