Moartea care vine prin aer

Bucureștiul este pe locul doi în topul celor mai poluate capitale europene, în ciuda „eforturilor“ autorităților de a dota orașul cu stații de măsurare a gradului de poluare a aerului la nivelul cerut de normele europene, multe dintre acestea sunt nefuncționale din pricina lipsei de fonduri. În plus, autoritățile susțin că au mărit suprafața verde a Capitalei prin trecerea Pădurii Băneasa în intravilan. Departe de declarațiile menite să păstreze o serie de aparențe fără fond, realitatea este că aerul poluat din București este „boală lungă, moarte sigură“.
Singura capitală din Europa care ne depășește la poluare este Sofia, stațiile de monitorizare a calității aerului din zona București-Ilfov, cele care miraculos mai funcționează, înregistrând depășiri ale concentrațiilor limită pentru cel puțin o substanță poluantă (PM 10, adică granule de praf cu diametrul de 10 microni). Au fost înregistrate depășiri maxime de peste 5 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM 10 și de peste 6 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM 25. Anul trecut au fost înregistrate 80 de zile cu depășiri ale pulberilor în suspensie, potrivit măsurătorilor Agenției Regionale pentru Protecția Mediului București, în condițiile în care limita maximă de zile cu depășiri pe an este de 35.

Cum ne afectează aerul pe care îl respirăm

De fiecare dată când tragem aer în piept, inhalăm de fapt, pulberi în suspensie, oxizi de azot, bnzen ori dioxid de carbon. Cel mai de întâlnit, dar și cel mai periculos poluant este praful (PM 10 și PM 25). Deși anul 2012 a trecut cu puțin de jumătate, Bucureștiul a depășit deja numărul maxim de zile  de poluare admise de normale europene. Defavorizați de poziția geografică a orașului în zona de câmpie, cu soluri nisipoase, plămânii bucureștenilor nu sunt ajutați nici de autoritățile responsabile de calitatea aerului din Capitală, care însă sunt la stadiul de studiere a problemei și nu de soluționare a acesteia.
Institutul Național de Sănătate Publică a realizat o serie de teste care să concluzioneze efectul poluării asupra populației iar rezultatele ar trebui să fie alarmante pentru noi toți și poritare pentru autorități.“Unele studii au sugerat faptul că expunerea pe termen lung la particule în suspensie este asociată cu scăderea speranței de viață cu circa 2-3 ani“, se arată în raportul INS. Acesta detaliază efectele pe care particulele în suspensie le au asupra sănătății: un efect direct, iritant, asupra tractului respirator, un efect toxic sistemic și un efect indirect prin transportul unor substanțe cu efect secundar. Expunerea la particule respirabile se poate traduce prin alterări ale funcțiilor pulmonare, alterări ale capacității pulmonare, agravarea bolilor respiratorii sau cardiovasculare deja existente, creșterea susceptibilității la infecții respiratorii, alterări morfologice ale tractului respirator, carcinogeneză, creșterea mortalității. Un studiu realizat de totb.ro, arată că peste 300 de cazuri de persoane internate cu afecțiuni respiratorii cronice ar fi fost evitate prin reducerea poluării cu PM10 până la limitele impuse de UE și recomandate de OMS.

Cetățenii se îmbolnăvesc respirând și autoritățile studiază neputincioase poluarea

Principala măsură de combatere a poluării aerului, perdeaua de arbori care să înconjoare Bucureștiul, trenează de ani buni pe masa decidenților. Suprafața de spațiu verde din interiorul orașului crește doar pe hârtie, astfel încât, pentru ca cifrele primăriei să tindă spre normele europene, Pădurea Băneasa a fost inclusă peste noapte în spațiul intravilan. Traficul auto este sufocant, iar banda unică pentru transport în comun lipsește, ca să nu mai punem la socoteală șantierele de construcții care nu respectă normele. În fața acestor probleme, care au făcut ca Bucureștiul să fie a doua cea mai poluată capitală din Europa, autoritățile sunt încă la stadiul de a face studii pe această temă pentru că nu cunosc amploarea situației și nu știu ce e de făcut.
Aerul din București este măsurat cu ajutorul a opt stații fixe în zona București-Ilfov – o stație de fond regional la Balotești, o stație de fond suburban la Măgurele, o stație de fond urban la Lacul Morii, trei stații industriale în Drumul Taberei, Titan și Berceni și două stații de monitorizare a traficului la Mihai Bravu și Cercul Național Militar. Raportată la populația Bucureștiului, rețeaua de monitorizare îndeplinește minimul cerut de UE, dar stațiile au defecțiuni în multe zile. Pentru ca buletinul de monitorizarea a calității aerului să fie valid într-o zi e nevoie ca minim trei analizatoare să funcționeze, ceea ce nu se întâmplă mereu. Gabriel Cicu, șef serviciu Monitoring din cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului București, spune că stațiile au deja opt ani de vechime și necesită reparații care ar costa aproximativ 70.000 de euro pe an, bani care nu există.

Irina Popescu