România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește sprijinul pe care statul îl acordă pacienților care au nevoie de medicamente, conform unui comunicat de presă al Agenției Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente-ARPIM.
Românii sunt nevoiți să plătească din propriul buzunar 40 la sută din costul medicamentelor de care au nevoie, în timp ce pacienții olandezi plătesc doar 0,7 la sută din valoarea medicamentelor, francezii 1,2 la sută iar germanii 5,4 la sută. În România, la produsele cel mai folosite de asigurați compensarea este de aproape de sută la sută, iar la cele abia intrate pe piață, care au prețuri mari, este aproape de zero, susțin reprezentanții CNAS.
„În țara noastră, compensarea medicamentelor este făcută de Casa Națională de Asigurări de Sănătate doar la nivelul celui mai ieftin medicament generic. Medicamentele originale care nu au generice sunt compensate în cuantum de 2%-50% pentru listele A și B – unde sunt incluse cele mai multe boli, și 100% pentru listele C – unde sunt incluse și tratamentele pentru cele mai grave boli (bolile cronice, programele naționale)“, precizează Cristian Luțan, director executiv adjunct ARPIM. Majoritatea tratamentelor de pe lista C trebuie însă aprobate de casele județene de asigurări sau de CNAS pentru fiecare pacient în parte. Județele au dificultăți în ceea ce privește alocarea la timp a bugetelor necesare iar, în final, pacientul rămâne pe lista de așteptare o perioadă mult prea mare, fapt care îi poate pune în pericol sănătatea și chiar viața, subliniază ARPIM. Astfel, pacientii fie plătesc 40 la sută din prețul medicamentelor sau vor fi trecuti pe tratamente introduse în practica medicala în urma cu 30 de ani, fără a avea acces la tratamentul actualizat care le-ar putea salva viața. Acestea sunt variantele pe care românii care au nevoie de compensate le au după intrarea în vigoarea a noului sistem de calcul a prețului la medicamente, în viziunea Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente.
România este printre ultimele locuri și la procentele alocate din PIB sănătății – 3,84%, cu mult sub media europeană, care este de 9%. „România este printre țările cu cea mai mică alocare procentuală din PIB din Europa. Sistemul de sănătate are nevoie, în acest moment, atât de finanțare, cât și de un control eficient al cheltuielilor. Din păcate, sănătatea este privită ca o cheltuială de către autoritățile române și nu ca o investiție, iar eficientizarea este înțeleasă ca reducere de cheltuieli, fără a se lua în calcul faptul că o populație bolnavă și în continuă îmbătrânire afectează șansele țării de a ieși din criza economică“, a punctat Cristian Luțan. „Sistemul trece printr-o criză financiară atroce, iar principala cauză a risipei este absența totală a controlului. Până acum, CNAS nu a luat nicio măsură pentru a-și reduce cheltuielile, iar în condițiile în care rectificare bugetară nu se poate face este clar că sistemul este în cea mai evidentă criză financiară posibilă”, este explicația doctorului Sorin Paveliu, fost membru în Comisia de sanatate a Camerei Deputatilor.
Irina Popescu
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















