Fostul secretar personal al lui Ceaușescu, Constantin Boștină, convertit după 1989 în om de afaceri, care se laudă în prezent cu poziția de membru în Consiliul de Administrație al Bursei Române de Mărfuri și membru fondator al Asociației Oamenilor de Afaceri, este cercetat pentru înșelăciune și emitere de cecuri fără acoperire.
Deși se prezintă în CV-urile sale publice cu tot soiul de poziții profesionale înalte, deținute atât în prezent cât și în vremuri de tristă amintire, și cu titluri științifice și universitare, Boștină, în calitate de administrator la SC Bost Consulting SRL, este acuzat de reprezentanții firmei Enol Grup SA, în plângerea depusă la Poliție, că a emis pe 14.02.2013 un CEC în valoare de 988.384 de lei, scadent la 30.04.2013, fără acoperire, după cum reiese din adresa de la banca ce a refuzat plata din lipsă de disponibil.
Relațiile comerciale dintre Bost Consulting SRL și Enol Grup au început în mai 2012 , când firma lui Boștină s-a angajat, în baza unui contract, să intermedieze un contract de vânzare-cumpărare energie electrică între Akvateh Ucraina și Enol Grup SA.În această calitate, Boștină Constantin cerut un avans de 180 000 de euro , plus TVA, bani plătiți de Enol Grup către Bost Consulting pe 31 mai 2012, în baza facturii fiscale emise de firma administrată de Boștină.
Conform contractului încheiat între Bost Consulting și Enol Grup, Boștină se obliga ca în cazul în care nu se va derula contractul să returneze integral avansul încasat, 180 000 euro, plus TVA, până pe 15 iulie 2012.Lucrurile au mers prost însă, afacerea nu s-a mai încheiat, dar nici Boștină nu a mai returnat avansul, așa cum se angajase în contract. Conform plângerii Enol Grup, în ianuarie 2013 Boștină a cerut și a obținut, printr-un act adițional la contract, o amânare a returnării avansului încasat până pe 15 februarie 2013. Cu o zi înainte de data scadență, pe 14 februarie 2013, Boștină a emis un CEC în valoare de 988.384, 06 lei, scadent la 30.04.2013, către Enol Grup, CEC predat cu proces-verbal chiar de către administratorul firmei. La data scadentă, reprezentanții Enol Grup, au depus CEC-ul la bancă, pentru a-și recupera avansul ce trebuia de altfel returnat încă din iulie 2012. ?ê?£i, ce să vezi! Surpriză mare! Banca le-a refuzat CEC-ul din lipsă totală de disponibil (vezi facsimil 3).
Cu alte cuvinte, în dulcea tradiție dâmbovițeană, Enol Grup a luat o mare și preafrumoasă țeapă chiar de la un afacerist care dă lecții de economie, în calitate de director și editorialist la publicația de profil „Economistul“. Că așa-i în România!După ce au constatat că au fost înșelați și că Boștină le-a oferit în schimbul datoriei un CEC fără acoperire, reprezentanții Enol Grup au făcut plângere penală pe care au depus-o la Poliția Sector 3 în mai 2013.
Boștină – protejat de polițiști?
Deși plângerea a fost depusă la Poliție sector 3 în urmă cu mai bine de 10 luni, niciun polițist de la această secție nu l-a deranjat nici măcar cu un telefon pe Constantin Boștină. Cel puțin așa susține chiar administratorul Bost Consulting SRL, care ne-a declarat pe un ton surprins: „Cred că este o neînțelegere. Nu știu nimic. Eu n-am discutat cu nimeni de-acolo (n.r. de la Poliție) până acum.“ Întrebat dacă nu a fost chemat în ultimele 10 luni la Poliție pentru a da explicații în legătură cu plângerea depusă de Enol Grup, Boștină a afirmat ferm: „Nu, nu. Atâta timp cât nu am fost invitat, socotesc că nu știu. Nu că nu există. Nu știu. Sunt două aspecte. Una e că n-am fost invitat și atunci deci nu știu și alta dacă există sau nu există. Sunt două lucruri. Dvs, care sunteți om de presă, ca și mine, ne înțelegem bine. N-avem diferențe de a ne înțelege.“ Boștină a admis însă că știe de la Enol Grup că are plângere la Poliție, dar susține că nimeni nu l-a deranjat până cum pentru a da explicații în legătură cu CEC-ul fără acoperire pe care l-a emis.
Într-un răspuns trimis ziarului „Curentul“, șeful serviciului de investigare a fraudelor, de la Poliția sector 3, comisar-șef de poliție Rușanu Georgică, ne-a precizat că există un dosar penal în această cauză, „înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 sub nr.7405/P/2013“, iar în această cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.244 alin.1,2 din Codul Penal și art.84 din Legea 59/1934, în conformitate cu art 306 Cod de procedură penală (vezi facsimil 1).
De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 a răspuns, la solicitarea ziarului „Curentul“, că „dosarul este în lucru la DGPMB-Poliția Sectorului3“ (vezi facsimil 2).
Cu alte cuvinte, polițiștii de la Poliția sectorului 3 fac cercetări de aproape un an de zile în acest dosar, dar nu l-au deranjat niciodată pe cel învinuit pentru a da explicații pentru acuzațiile care-i sunt aduse, în condițiile în care documentele sunt toate depuse la dosar. Curios lucru, deși știu identitatea și datele de contact ale Boștină, polițiștii nu l-au audiat până acum în acest dosar, fapt confirmat chiar de către administratorul Bost Consulting în discuția avută cu ziarul „Curentul“ și nici nu au luat măsuri asiguratorii, conform Codului de procedură penală. Nu putem să trecem cu vederea și faptul că pe perioada lungă a cercetărilor făcute în acest dosar de Poliția sectorului 3 a intrat în vigoare și noul Cod penal, care pedepsește mai blând infracțiunile de înșelăciune de care este acuzat Boștină. De altfel, polițiștii nu au luat niciun fel de măsuri nici pe vechiul Cod, nici pe cel nou deocamdată, fapt ce ridică numeroase semne de întrebare, ce ar putea fi lămurite de reprezentanții DGA, pe care-i și sesizăm cu această ocazie.
Firma lui Boștină – evazionistă?
Deși Constantin Boștină pozează în lumea afacerilor într-un membru de vază al acesteia, cu funcții importante la Bursa Română de Mărfuri și în Asociația Oamenilor de Afaceri din România, datele de pe site-ul Ministerului de finanțe arată că firma acestuia, Bost Consulting SRL, este suspectă de evaziune fiscală. Astfel, potrivit datelor oficiale, Bost Consulting SRL a avut în 2012 o cifră de afaceri de 521120 lei, o valoare mult mai mică decât suma încasată de la Enol Grup. Potrivit facturii emise pe 1.06.2012 de firma lui Boștină, Bost Consulting a încasat în 2012 de la Enol Grup 803.088 lei plus TVA în valoare 192,741,12 lei, adică un total de 995.829,12 lei. Așa cum se poate vedea cu ochiul liber, valoarea acestei facturi este aproape dublă comparativ cu cifra de afaceri declarată de Bost Consulting în 2012 și afișată pe site-ul Ministerului de finanțe (vezi facsimil 4).
Nici la rubrica venituri în avans nu figurează nicio sumă, semn că banii încasați de Bost Consulting de la Enol Grup nu se regăsesc în contabilitatea firmei și, prin urmare, probabil nu au fost plătite nici taxele aferente acestor venituri încasate în 2012. Întrebat în legătură cu această situație, Constantin Boștină a ținut să ne asigure că factura către Enol Grup a fost înregistrată în contabilitate „E înregistrată că e și încărcată cu TVA. Sigur că e înregistrată“. La nedumeririle noastre legate de diferența dintre cifra de afaceri declarată și valoarea unei singure facturi încasate, doctorul în economie Constantin Boștină a dat-o la întors. „Păi, deci trebuie să văd la contabilitate că, vă dați seama, nu știu pe dinafară, trebuie să văd cu oamenii mei de la contabilitate. Deci eu nu pot să vă răspund acum. Nu sunt la firmă și oricum nu știu detaliile pe care le are contabilitatea. Deci o să văd cu contabilitatea și vă dau un telefon eu.“, ne-a declarat, mai puțin sigur pe el, Constantin Boștină, care a ținut să ne precizeze și faptul că nu știe când o să ne poată da datele de la contabilitate deoarece chiar joi „Omul de la contabilitate trebuia să meargă la un control medical“. Ulterior, Boștină a comunicat că nu mai dorește să facă nicio precizare, la telefon, privind situația Bost Consulting, subliniind că va comunica alte informații doar în cadrul unei întâlniri directe cu jurnaliștii „Curentul“
Uite cec-ul, nu e cec-ul
De altfel, nu doar datele din contabilitate par să-i lipsească domnului Boștină, ci și înțelesul unor termeni de bază din economie. Astfel, pe parcursul discuției, Constantin Boștină a ținut morțiș să ne facă să înțelegem că cec-ul emis de Bost Consulting și semnat chiar de el nu este un cec ca oricare altul și pentru care să poată fi acuzat de înșelăciune, deoarece a fost emis fără acoperire. „Vreau să spun că nu e vorba de cec fără acoperire, e vorba de-un cec care s-a dat ca garanție de returnare a unei sume de bani care a făcut obiect un avans într-un contract. Contractul nemaifuncționând, această sumă… deci nu era cec ca instrument de plată. Să face distincția între… De aceea am vrut să stăm puțin de vorbă. Eu n-am, nu m-ascund. Eu fac presă de profesie, nu fac presa de ocazie. Deci una e cecul luat ca instrument de plată, și ăla e cec fără acoperire, și alta este cecul dat ca și garanție într-un contract care n-a mai funcționat, nu din vina nici a lui Enol, nici a mea, din vina partenerului Enol, ceea ce e cu totul altceva, și această sumă, pe care am consimțit c-o returnăm, o returnăm. Nu se poate acum, pentru că dacă n-a funcționat contractul și nu s-a putut încasa banii, o s-o fac din alte surse.“, a încercat să ne convingă Boștină. Numai că din dorința de a explica ceva ce nu era de explicat, Constantin Boștină a recunoscut practic că i-a înșelat pe cei de la Enol Grup, deoarece cec-ul este doar un instrument de plată și atât, fapt menționat atât în legile în care se face referire la cec cât și pe banala Wikipedia, unde scrie că „Cecul este un instrument de plată prin care titularul unui cont dă o instrucțiune băncii sale de a pune la dispoziție o anumită sumă de bani unei alte entități, persoană fizică sau juridică. „Atât. Nu mai există nicio altă definiție care l-ar putea scăpa pe doctorul în economie Constantin Boștină de răspunderea penală pentru emiterea de cecuri fără acoperire.
Coleg de asociație cu „Felix“ Voiculescu, Boștină nu și-a mai plătit cotizația nici la AOAR
Membru fondator al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), alături de Dan Voiculescu și Ion Țiriac, Constantin Boștină nu și-a mai achitat nici cotizația la asociație, fapt ce i-a determinat pe reprezentanții acesteia să concluzioneze că s-a retras. Motivul ar putea fi tocmai situația de cercetat penal a lui Constantin Boștină. Rugat să comenteze în legătură cu situația în care se află un membru fondator al AOAR și un fost vicepreședinte al asociației, secretarul general ?ê?£tefan Pârvan a reacționat cu surprindere: „Doamne ferește. De când asta? Habar n-am de chestia asta. Așa se explică de ce n-a mai vrut să fie membru. Neplătind cotizația, te pui în afara asociației. Acum mi s-a lămurit mie o necunoscută. Este printre membrii fondatori, iar până în toamna a fost si vicepreședinte. N-a mai apărut de atunci. A fost membru fondator si acest lucru nu se schimba .Nu putem spune că fost suspendat, dar el nu a mai cotizat si am presupus că nu mai vrea sa fie membru“, ne-a declarat Pârvan. El a ținut să precizeze că legat de acuzația ce i se aduce „noi nu știm nimic și AOAR nu are nimic de a face cu această situație“. ?ê?£tefan Pârvan a subliniat însă că „AOAR se delimitează de asemenea practici care fac rău mediului de afaceri“ și că situația în care se află Boștină „nu face bine imaginii asociației, dar într-o asociație de acest gen nu pot fi doar îngeri“.
Mult mai evazivi, reprezentanții Bursei Române de Mărfuri, unde Constantin Boștină ocupă un loc chiar în Consiliul de Administrație, nu au dorit să comenteze deocamdată această situație, care ridică o umbră de neîncredere asupra oamenilor de afaceri puși să conducă instituții economice vitale într-un stat democratic.
Secretarul lui Ceaușescu – transformat într-un afacerist controversat
După ce și-a trecut în palmares funcții precum cea de secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu sau adjunct la Ministerul Economiei și la Ministerul Industriei Ușoare, în vremuri de tristă amintire, Constantin Boștină s-a transformat după 1989 într-un om de afaceri de succes. Nici n-a fost greu, având în vedere că presa la menționat printre beneficiarii creditelor Bancorex. Firma Sibco Ltp. Impex SRL, controlata integral de Boștină, datora statului suma de 7.703.647 dolari, in contul creditului nerambursat fostei bănci de comerț exterior, după cum s-a precizat în presă. De asemenea, în anii ‘90, numele lui Constantin Boștină a fost vehiculat in controversata afacere „Jimbolia”, care a presupus încălcarea embargoului impus de ONU asupra Iugoslaviei. Potrivit dezvăluirilor de presă, contrabanda se derula sub protecția si coordonarea exclusiva a SRI, iar firmele implicate aveau rol de „paravan” pentru ofițerii de informații.
Boștină și „principiile luminoase ale marxismului“
Deoarece în discuția cu ziarul Curentul, domnul Constantin Boștină a ținut să precizeze în mai multe rânduri calitățile sale de jurnalist, am făcut apel la memoria arhivelor unde am găsit câteva texte care cu siguranță au contribuit la evoluția spectaculoasă a carierei sale profesionale. Întrucât diferențele de limbaj și stil nu sunt diferite, vă oferim doar două mostre de producție jurnalistică a domnului Boștină, din anii tinereții sale: „(…) folosind cadrul pe care directivele CC al PCR și noua lege l-au creat pentru învățământul superior (…) organizația UTC și Asociațiile studențești trebuie să-și îmbunătățească permanent stilul de muncă (…)“ (C-tin Boștină, „Viața Studențească”, nr. 13, 26 martie 1969, p. 2). și „(…) PCR este consecvent liniei sale, aceea de a se călăuzi în întreaga sa activitate, după principiile luminoase ale marxismului. (…) Tezele și directivele CC sunt o dovadă în plus a înțelepciunii și priceperii de care dă dovadă PCR în conducerea României socialiste pe drumul socialismului spre comunism“ (C-tin Boștină, „Pregătirea viitorului economist la ordinea zilei”, „Viața Studențească”, nr. 25, 18 iunie 1969, pp. 1-3).
Iulia Nueleanu
