Acasă Cultură Festivalul International de Opera

Festivalul International de Opera

DISTRIBUIȚI

In urma cu 50 de ani, la Brasov lua fiinta Teatrul Muzical, devenit apoi Teatrul Liric, pentru ca, in urma cu doi ani, noul director Cristian Mihailescu sa traiasca bucuria de a anunta ca, in sfarsit, institutia a devenit Opera, asa cum visasera inca de la inceput cei care i-au pus bazele cu daruire si profesionalism. Acum, la o jumatate de veac de existenta, era fireasca o aniversare pe masura, astfel incat ansamblul a oferit publicului meloman primul Festival de Opera, Opereta si Balet desfasurat la poalele Tampei. Emotiile au fost mari, eforturile pe masura, dar, beneficiind de intreg sprijinul oficialitatilor locale si al unor sponsori generosi, directorul a iesit -la fata de cortina- in 27 iunie pentru a anunta deschiderea primei editii a Festivalului care se doreste -de cursa lunga-.

Avizat cunoscator al gustului si asteptarilor publicului, dar si excelent manager, Cristian Mihailescu a structurat aceasta ampla manifestare intr-o alternanta atractiva a celor mai recente succese ale teatrului cu reprezentatii sustinute de ansambluri invitate din tara, astfel incat cota de noutate si de calitate a atras numerosi spectatori care, de fiecare data, au umplut sala Teatrului Dramatic pana la refuz.

Daca in 1953, spectacolul inaugural a fost opereta Pericolla de Offenbach, Festivalul a debutat, firesc, prin programarea unei alte operete de succes – Baiadera de Kalman -, lucrare prezentata pentru prima oara la Brasov, ineditul fiind subliniat si de interpretarea datorata corului si solistilor Operei Maghiare din Cluj care, colaborand cu orchestra brasoveana, au realizat un spectacol alert, atractiv, cu decoruri si costume frumoase, cu o protagonista superba ca aparitie (daca ar fi avut si voce ar fi fost minunat…), un june-prim de altadata care si-a pastrat prestanta si charisma si un excelent -Fred Astair- care, cu siguranta, va face cariera; la pupitru, am avut surpriza sa descoperim o femeie-dirijor – Incze Gergely Katalin – cu o gestica impecabila, cu nerv si rigoare a constructiei generale, reusind sa omogenizeze si sa echilibreze intreg ansamblul vocal-orchestral astfel incat reprezentatia a fost un succes mult aplaudat si chiar ovationat de publicul incantat sa asculte partituri noi, cu o muzica inspirata.

Cateva zile mai tarziu au sosit la Brasov solistii Operei din Chisinau care, sub bagheta unui alt dirijor extrem de interesant – Nicolae Dohotaru -, au evoluat in compania corului si orchestrei teatrului-gazda (al caror efort a fost cu totul deosebit pentru ca au invatat partitura doar in cateva zile, opera pucciniana nefiind in repertoriul curent de multa vreme); am ascultat glasuri mari, robuste, conduse intr-o maniera inconfundabila, poate mai putin stilate, sustinute de un joc destul de conventional, am vazut pentru prima oara o Tosca blonda (desi Mario o evoca, in aria din actul I, pe -bruna Floria-), intrand in biserica in voaluri portocalii, cu evantai de pene galbene (Natalia Margarit), am aplaudat longevitatea tenorului Mihail Munteanu si statura impunatoare a baritonului Boris Materinco (cunoscut noua de la Constanta), glasul generos al basului Valeriu Cojocaru (un Sacristan cu alura de profesor universitar), pelerina lui Spoletta si uniforma militara a lui Sciarone (in culorile Frantei, cu care tocmai atunci, conform subiectului, Roma era in razboi). Dar Tosca nu s-a mai cantat de sapte ani la Brasov, asa incat publicul a aplaudat muzica minunata, temperamentul si datele naturale ale solistilor.

Oaspeti au venit apoi si de la Constanta, Teatrul de Balet -Oleg Danovski- prezentand in premiera (dar si pentru prima oara la Brasov) Frumoasa din padurea adormita de Ceaikovski, in coregrafia clasica adaptata de Calin Hantiu, cu decoruri si costume de bun gust, cu solisti talentati (Aliss Tarcea, Cristian Tarcea, Cici Ursul, Olimpia Cheta, Gigel Ungureanu, Irina Ganea, Horatiu Chereches), conturand personajele cu eleganta si expresivitate adecvata, excelenta fiind ideea dublarii Zanei Carabosse cu personajul malefic care o invaluia in mantia neagra, aparitiile sale fiind astfel spectaculoase. Ansamblul a fost, de asemenea, bine pus la punct, usoarele desincronizari inerente la primul spectacol trecand in plan secund, pentru ca in general baletul a cucerit binemeritate aplauze (asa cum, cateva zile mai tarziu, a fost rasplatit cu ocazia premierei constantene).

Vorbind despre invitati, se cuvine sa mentionam si cele doua concerte-eveniment incluse in Festival – primul, dedicat fostilor si actualilor membri ai ansamblului, programul fiind astfel conceput incat sa permita evolutia unor solisti de alta data pe scena atat de draga pe care au urcat, cu emotie, poate dupa decenii, alaturi de interpretii de astazi, tineri, frumosi, cu glasuri generoase, parte din ei fiind chiar extrem de promitatori in viitor. Revederi, lacrimi, flori, diplome, muzica frumoasa intr-un program mozaicat si multe aplauze pentru cei care au slujit teatrul, de-a lungul celor cinci decenii, fie ca solisti, fie ca directori, dirijori, regizori sau scenografi. O seara -de suflet- a carei stralucire a fost asigurata si prin spontaneitatea si sinceritatea interpretilor, dar si prin inspirata -prestatie- a directorului Cristian Mihailescu, regizor si mai ales comentator de clasa.

In aceeasi tripla postura s-a aflat si la Gala finala, in care oaspeti au fost parte din artistii care si-au inceput cariera la teatrul din Brasov (Daniela Vladescu, Theodor Ciurdea-Coresi, Felicia Filip), dar si balerini de la Teatrul din Constanta (exceptionali, in special Felicia Serbanescu-Traian Vlas, Monica si Horatiu Chereches), precum si tenorul italian Massimiliano Drapello, deja binecunoscut la Brasov. Impecabil a fost insa corul Operei, evoluand alaturi de solistii -casei- (Gabriela Hazarian, Valentin Marele, Eugeniu Secobeanu, Marius Manea s.a.) care, si de aceasta data, au fost intampinati cu entuziasm de catre spectatorii fideli. Un bun prilej pentru ca directorul sa multumeasca autoritatilor locale, sa le inmaneze diplome, primind la randul sau o medalie si o Diploma de excelenta pentru… realizarea excelenta a Festivalului.

Opera brasoveana a fost prezenta pe afis si cu doua productii de mare succes – Carmen de Bizet (care a prilejuit debutul de mare frumusete al Feliciei Filip in Micaela) si Falstaff de Verdi (beneficiind si de prezenta unor solisti de la Opera Nationala din Bucuresti, la pupiru fiind tanarul Ciprian Teodorascu, care in stagiunea trecuta a activat la Brasov, iar acum este angajat la ONB).

O atmosfera de reala sarbatoare, un program de sala impecabil, incluzand, pe langa prezentarea interpretilor, si lista tuturor titlurilor aflate in repertoriu incepand din 1953, precum si toate turneele efectuate in Europa, numeroase fotografii si gandurile directorului care promitea, in incheiere, ca -asa va fi mereu, in veacul vecilor, intru slava Operei, dar si a orasului nespus de frumos, cu nume de legenda: Brasov-.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.