Bătălia pentru fonduri nerambursabile de la UE urmează să se declanşeze în curând şi în România. Noul proiect de ordonanţă, elaborat de Ministerul finanţelor evită ambiguităţile existente în alte acte normative ce s-au referit în trecut la alte tipologii de cofinanţări din fonduri europene. Printre altele, elimină implicarea în vehicularea acestor bani a unor intermediari, gen agenţii guvernamentale, ministerul în cauză fiind singura autoritate abilitată să asigure gestionarea financiară a acestor fonduri.
Prin lege se va impune beneficiarilor ca sumele reprezentând pre-finanţarea instrumentelor structurale alocate de la bugetul de stat vor trebui recuperate până la finalizarea proiectului, scopul acordării pre-finanţării fiind acela de a asigura începerea derulării contractelor, din aceste sume, spre exemplu, putându-se achita facturile de avans. Dar, prin derogare de la Legea 500/2002 privind finanţele publice, pre-finanţarea va fi restituită de către beneficiar bugetului din care a fost acordată dacă în termen de 6 luni de la data primirii acesteia nu poate justifica achiziţionarea de bunuri, servicii sau executarea de lucrări, potrivit prevederilor contractuale.
Cheltuielile neeligibile asigurate de beneficiar
Totuşi, cel mai important obiectiv finanţat prin fonduri structurale este ceea ce se numeşte convergenţă, adică impulsionarea economiei şi a ocupării forţei de muncă din anumite state sau zone ale UE, astfel încât să fie eliminate decalajele prea mari existente în comparaţie cu situaţiile din statele dezvoltate. Rezultă că, cel puţin în primii ani, principalii beneficiari vor fi administraţiile locale şi organisme publice, fie guvernamentale, fie neguvernamentale. Legea prevede că indiferent de beneficiar, sumele necesare finanţării cheltuielilor neeligibile vor trebui asigurate de către beneficiari. Dar, beneficiarul unui proiect cofinanţat din instrumente structurale are obligaţia îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente programului, conform prevederilor Regulamentului Consiliului UE 1083/2006, în caz contrar trebuind să restituie întreaga sumă primită aferentă proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din instrumente structurale şi co-finanţarea aferentă suportată din fonduri alocate de la bugetul de stat. De asemenea, beneficiarul va fi obligat să asigure accesul la documentele aferente proiectului finanţat pentru instituţiile naţionale cu atribuţii de control şi audit, dar şi pentru serviciile Comisiei Europene şi a Curţii Europene de Conturi. Legea prevede că Ministerul Finanţelor, prin intermediul Autorităţii de Management, va fi responsabil de recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli sau neutilizării conform destinaţiei stabilite prin contract a instrumentelor structurale, a pre-finanţării şi co-finanţării alocate de la bugetul de stat proiectelor finanţate în cadrul Programelor Operaţionale.
Ordonatorii de credite pot plăti penalizări către UE
Statul român va fi obligat să asigure prin cofinanţate, o parte din sumele în cauză, totalitatea acestora alcătuind contribuţia naţională. Prin intermediul bugetului Ministerului de Finanţe vor fi asigurate sumele reprezentAnd co-finanţare publică din fonduri de la bugetul de stat, sumele necesare asigurării pre-finanţării, sume necesare continuării finanţării proiectelor în cadrul Programelor Operaţionale, în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor comunitare şi sumele necesare finanţării cheltuielilor aferente transferului de fonduri din conturile ministerului în conturile beneficiarilor sau unităţilor de plată. Prin bugetele proprii, beneficiarilor din categoria unităţilor administrativ – teritoriale, respectiv operatorii economici de subordonare locală, în calitate de beneficiari, vor trebui să asigure sumele necesare co-finanţării locale şi a cheltuielilor neeligibile, pentru proiecte proprii, în timp ce ordonatorii principali de credite cu rol de autorităţi de management vor asigura inclusiv, sumele necesare achitării unor debite datorate bugetului UE, pentru neglijenţe şi nereguli, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a nerecuperării la timp de la beneficiari.
