Acasă În Lume Cunoastem viitoarele arme ale inamicilor

Cunoastem viitoarele arme ale inamicilor

DISTRIBUIȚI

Donald Rumsfeld a relatat omologilor sai din NATO un story al marilor schimbari petrecute in lume, din timpul vietii sale. Secretarul pentru aparare al SUA a sugerat astfel, cat de plastic a putut, ca, in urmatorii ani, in goana ei accelerata lumea se va putea confrunta cu amenintari care se intrevad deja, precum criminalitatea cibernetica, terorismul la scara globala, rachetele balistice intercontinentale cu incarcaturile lor nucleare chimice sau biologice. Aceste amenintari nu trebuie sa ajunga la maturitate, in timp ce viitoarele victime asteapta fara sa faca ceva. Trebuie actionat, deci. In ce directie? America a identificat-o deja. Trebuie pus pe picioare scutul de aparare antiracheta balistica NMD.

Ieri, la prima sa participare la o reuniune semestriala a ministilor apararii din NATO, Rumsfeld a incercat din nou sa gaseasca aliati la infaptuirea planului american sau macar sa diminueze cumva numarul opozantilor europeni. De cand Administratia Bush face continuu acest lucru, planul NMD a devenit una dintre marotele sale din punct de vedere american, o necesitate vitala pentru securitatea nationala. Aliatii europeni sunt gata sa accepte previziunea americana a amenintarilor viitoare. Oricum, ei nu au o capacitate de prognoza la fel de ascutita. Dar ei nu sunt convinsi ca inamicii posibili ai Americii – Irak, Coreea de Nord, Libia – sunt si inamicii lor potentiali. Rumsfeld le-a spus, ieri, ca au dreptate. Nimeni nu stie cine vor fi agresorii, in 2015, de pilda. Se cunosc insa mijloacele agresiunii. Noua gaselnita a lui Rumsfeld de a sterge numele inamicilor potentiali si a anula opozitia europeana pe acesta tema ar putea avea succes. Problema nu este insa rezolvata. Aliatii europeni din NATO se incapataneaza sa nu inteleaga de ce recurge America la un program de inarmare defensiv, cum este prezentat NMD. De ce nu ar adopta America contracararea amenintarilor pe linie diplomatica, pe cea a tratativelor, a negocierilor, a presiunilor politice. Este o strategie pe care SUA o au in recuzita si o foloseste in mod curent si eficient. La aceasta problema, nici Rumsfeld nu a adus un raspuns, care sa fi ajuns si la cunostinta opiniei publice. Dincolo de aceasta, europenii sunt extrem de rezervati in ceea ce priveste denuntarea unilaterala de catre SUA a Tratatului ABM cu Rusia, privind neproliferarea sistemelor de protectie antiracheta. ABM a fost tratatul care le-a adus o oarecare liniste si stabilitate politica a lumii bipolare in timpul Razboiului Rece. Promovarea NMD inseamna renuntarea implicita la ABM. Reculul ar putea fi relansarea cursei inarmarilor nucleare. Europa se teme de acest recul. Au convins, ieri, argumentele lui Rumsfeld, ca ingrijorarile nu ar fi justificate? NATO este divizat intr-o problema serioasa, ar putea fi o prima concluzie. Ea este falsa, a sugerat secretarul general al NATO, Lordul George Robertson. -Suntem aici pentru a discuta, pentru a ne consulta, pentru a gandi pentru un viitor mai bun-, a declarat acesta in prima parte a summit-ului de la Bruxelles, care a reunit in cadrul Grupului pentru Planuri Nucleare 28 de ministri ai apararii. Franta nu-si trimite reprezentant la acest grup. Oricum, ziua de ieri a summit-ului nu si-a fixat atingerea unui punct de vedere final. Acesta nici nu este, de altfel, apanajul ministrilor apararii. Un punct de vedere comun provizoriu a fost fixat totusi pentru ca vineri urmeaza reuniunea Consiliului Permanent NATO – Rusia, iar ministrul rus al apararii Serghei Ivanov trebuie asteptat cu imaginea unitatii Aliantei. Un punct de vedere clar, desi in acest caz, nu neaparat comun, astepta si summit-ul NATO la nivel de sefi de stat, de la Bruxelles, din saptamana viitoare. Pe agenda de ieri a figurat si reuniunea Comitetului de Planificare a Apararii – tot fara participare franceza. Mai aproape de interesele europene, acesta a examinat evolutiile in modernizarea armatelor din Alianta, in cadrul programului, Initiativa pentru Capacitatea de Aparare (DCI). Prea multe nu au fost de evaluat, pentru ca bugetele prea mici ale apararii nu au permis realizarea unor progrese notabile in aceasta directie. Lucrarile reuniunii insa avanseaza. Urmeaza dezbateri privind situatia din Balcani cu polarizare pe Macedonia, Kosovo si Bosnia Hertegovina. Participa si Franta. Solutii minune nu se intrevad, iar daca da, aprobarea lor le va decide summit-ul NATO al sefilor de stat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.