Acasă Cultură Artele vizuale invadeaza laguna

Artele vizuale invadeaza laguna

DISTRIBUIȚI

De la jumatatea lunii iunie pana la inceputul lui noiembrie, Orasul Dogilor este capitala internationala a artelor. Traditionala Bienala a Artei contemporane, cea mai longeviva mare intalnire a artei contemporane, a cunoscut in acest an ceva innoiri. In primul rand, din punctul de vedere al conceptiei, noul comisar al acestei a 50-a editii, criticul de arta Francesco Bonami, privilegiind formulele de continut fata de acelea epatante, expozitia sa purtad, de altfel, titlul, inteles ca modalitate de abordare a artelor vizuale, Visuri si conflicte, dictatura spectatorului. Spre deosebire de antecesorul sau, Harald Szeemann, Bonami a dat mana libera artistilor si altor comisari de expozitii, cum ar fi Hans-Ulrich Obrist si Rirkrit Tiravanija, care au organizat Statia Utopie, sau mexicanul Gabriel Orozco cu proiectul sau Cotidianul bolnav. In ceea ce priveste pavilionele nationale, se remarca pentru Franta, Jean-Marc Bustamante, Spania este reprezentata de Santiago Sierra, Germania, laurata cu Leul de Aur la editia precedenta, propune fotografia Candidei Hofer si pictura lui Martin Kippenberger.

Sunt expuse anul acesta operele a 550 de artisti din 63 de tari in expozitia Vise si conflicte pe care am amintit-o, care se extinde dincolo de zidurile si gradinile Arsenalului, extinzadu-se cu 13 proiecte in alte cartiere ale orasului. Beneficiarii acestei initiative sunt in special artistii tineri, pe cale de afirmare, intre care se remarca, de exemplu, danezul Jerppe Hein, cu un joc de apa instalat in fata garii, bosniacul Damir Niksic cu un hamac intins intre doua maluri ale lagunei, giganticele pasapoarte plasate de Sandi Hilal si Alessandro Petti in Gradinile Arsenalului, ca o enuntare a conditiei palestinienienilor lipsiti de un stat propriu. Tema pacii si aceea a sacrului sunt prezente si ele in acest an, daca ar fi sa amintim numai operele uruguaianului Pablo Atchgarry, cu cele cinci sculpturi de marmura alba inaltandu-se peste triunghiurile plasate in planuri conflictuale, sau Christul gimnast, suspendat de inele, cu bratele intinse orizontal, realizat de artisti cehi si slovaci.

Pictura are o situatie favorizata, datorata si retrospectivei organizate la Muzeul Correr, care prezinta 50 de lucrari realizate intre 1964 si zilele noastre, de la americanul Robert Rauschenberg la Takashi Murakama.

Palmaresul Bienalei pentru artele plastice, datorat unor jurii formate din Pio Baldi, Koyo Kouoh (curatorul Asociatiei Africane pentru Cultura Contemporana), Dalia Levin (directorul Muzeului Herzilya), Vasif Kortun (directorul Proiectului Istanbul), Richard Flood (curatorul sef al Walker Art Center) – pentru expozitia internationala si Gabriela Belli, Rose Issa, Isabel Carlos, Vishakha N. Desai, Shinji Kohmoto – pentru pavilionele nationale, sub presedintia unica a directorului Scolii Normale Superioare din Pisa, Salvatore Settis, ii cuprinde anul acesta pe elvetienii Peter Fischli si David Weiss, distinsi cu Leul de Aur pentru creatia lor, constand in proiectarea luminoasa a unor aspecte -obisnuite, anodine si serioase- pe peretii unei sali cufundate in intuneric. Luxemburgul a fost premiat pentru cea mai buna participare nationala, gratie expozitiei tanarului plastician Su-Mei Tse, intitulata Aer conditionat, in care imaginea este dubalta de sunet. Leul de Aur pentru un artist sub 35 de ani a revenit englezilor Oliver Payne si Nick Relph, Premiul tinerilor italieni s-a indreptat catre iranianul Avis Kheberhzadeh, care traieste acum la Roma si Washington, iar Leul de Aur pentru intreaga opera a incununat creatia italienilor Michelangelo Pistoletto si Carol Rama.

Arta si declaratia -politically correct-

S-a remarcat anul acesta, in cadrul pavilioanelor nationale, o coordonata politica, decelabila mai ales la cele american, englez, spaniol si, deja citatii Sandy Hilal si Alessandro Petti cu Stateless nation ce inlocuieste pavilionul palestinian. America este reprezentata pentru prima data la Venetia de un artist de culoare, Fred Wilson, care propune o ancheta asupra reprezentarii negrilor la Venetia, Anglia a optat pentru Chris Ofili, plasticianul de origine nigeriana, distins in 1998 cu Premiul Turner pentru Madona neagra, care creeaza de aceasta data un fel de paradis artificial cu elemente kitsch, iar Santiago Serra a zidit intrarea principala in pavilionul spaniol, la cea din spate postand doi paznici care indeparteaza persoanele ce nu-si pot dovedi nationalitatea spaniola.

Pavilionul Romaniei, al carui comisar si curator este Calin Man, propune o instalatie hypermedia, intitulata alteridem.exe_2, compusa din trei module realizate de Calin Man (Esoth Eric si net.art kit) si kinema ikon (alteridsem.exe). Cele trei lucrari, doua de autor si una de grup, se apleaca asupra ideilor atat de vehiculate in prezent, alteritate, identitate, globalism, multiculturalism, nomadism, imagologie. Cei opt autori, Peter Hugel, George Sabau, Calin Man, Caius Grozav, Roxana Chereches, Judit Angel, Ioan Ciorba si Romulus Bucur propun o creatie interactiva, la limita dintre opera individuala si opera colectiva,viziunile lor interferand intre ele, pe de-o parte, si cu algoritmul programului propus de Alin Gherman, pe de alta parte. Tema comuna a relatiei alteritate-identitate, caracteristici generale comune, cum ar fi dimensiunea experimentala, eclectismul, ironia, formele ludice de expresie nu reusesc crearea unei unitati de expresie, variatiile digitale pe aceeasi tema ale tuturor artistilor pastrand aerul eclectic.

Dans si film-dans

Pentru prima oara, anul acesta, Bienala a gazduit si un Festival al dansului contemporan, intitulat Body City, coordonat de coregraful belgian Frederic Flamand, a carui productie Silent Collisions, inspirata de romanul Orasele invizibile al lui Italo Calvino, realizata special pentru Bienala, a deschis manifestarea. Temele principale ale festivalului, Corpul, Orasul, Arhiectura, Tehnologia, s-au regasit si intr-o selectie de filme-dans, de la stilul Liberty din Un american la Paris la acelea ale avangarcei expresioniste si suprarealiste, Participantii la Festivalul Dansului apartin primei linii a coregrafiei moderne. 16 companii din diferite centre artistice au fost prezente la Venetia: Angelin Preljocaj, Sasha Waltz, Philippe Jamet, Robyn Orlin, John Jasperse, Stephan Petronio.

Panorama artelor contemporane este in plina desfasurare in laguna venetiana. Daca atractiile binelaei de arta plastica si dans au constituit centrul de interes in lunile iulie si august, de saptama viitoare ne vom intoarce aici pentru Festitul Festival de Film, de debuteaza in 27 august, urmat, in 12 septembrie de Festivalul muzicii contmporane, aflat la am 47-a editie si, in octombrie, de al 35-lea Festival de teatru, coordonat anul acesta de regizorul Peter Sellars.

Vom reveni si noi cu informatii despre fiecare dintre ele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.