Acasă Cultură Deceniul culturii romanesti

Deceniul culturii romanesti

DISTRIBUIȚI

Ieri, a avut loc, in sala Ateneului Roman, Forumul National Cultural, organizat la initiativa presedintelui statului, Ion Iliescu, si precedat de cinci intalniri: una la finele anului trecut, la Bucuresti, in care presedintele Iliescu si-a prezentat principalele preocupari referitoare la situatia culturii romanesti, si patru intalniri la Iasi, Craiova, Constanta, Cluj si Timisoara, destinate inventarierii problemelor stringente si propunerilor de solutii, in vederea intalnirii finale de la Bucuresti. In sala devenita aproape neincapatoare, au putut fi vazute personalitati politice, membri ai Guvernului, oameni de cultura, artisti si, evident, ziaristi. Un prezidiu, format din presedintele Ion Iliescu, primul-ministru, Adrian Nastase, ministrul culturii si cultelor, Razvan Theodorescu, PF Parinte Teoctist, Patriarhul Romaniei, Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, Ecaterina Andronescu, ministrul educatiei, si Augustin Buzura, presedintele Fundatiei Culturale Romane, a condus intalnirea inceputa, solemn, in acordurile Imnului National.

Primele doua interventii au trasat directiile generale de discutie. Presedintele Ion Iliescu a propus elaborarea unei strategii nationale, pe o perioada de 10 ani, care sa sprijine dezvoltarea culturala a Romaniei, la -noul nostru inceput de istorie-, identificand o seama de aspecte esentiale in opinia domniei sale: eliminarea dogmelor ideologice, a minciunii, asa cum se prevedea la punctul 6 al Comunicatului catre tara al Frontului Salvarii Nationale din 22 decembrie 1989, citit chiar de Ion Iliescu, asigurarea accesului egal la cultura si instructie, urmarirea competentei si compatibilitatii profesionale, astfel incat cultura sa devina un element al dezvoltarii durabile a Romaniei, implicarea necesara a statului in elaborarea unei strategii culturale, evident cu -evitarea dirijismului etatist-, necesitatea participarii Romaniei la crearea patrimoniului cultural universal, fara complexe, protejarea patrimoniului si mentinerea relatiilor cu diaspora. Domnia sa a insistat supra rolului culturii in dezvoltarea democratiei, a rolului identitar national pe care il are creatia spirituala, a importantei -culturii ca patrimoniu acumulat- in dezvoltarea durabila a tarii. -Directiile de actiune-, din aceasta perspectiva, vizeaza incurajarea culturii de masa, ca element ce permite promovarea democratiei participative, relansarea ateneelor populare, a bibliotecilor, caselor de cultura, dar si formarea de animatori culturali, mai ales pentru mediul satesc, pentru a elimina discriminarea culturala. Presedintele tarii a subliniat rolul pe care televiziunile si, in general, mijloacele de informare ar trebui sa il joace in propagarea culturii si a ideii ca integrarea europeana nu inseamna ignorarea valorilor nationale. O succinta trecere in revista a diferitelor domenii de creatie artistica si valorificare a acesteia i-a permis vorbitorului evidentierea unui management pasiv, in cele mai multe cazuri, dar si cateva elemente datatoare de speranta, cum ar fi revirimentul cinematografiei autohtone, in care au inceput sa apara, alaturi de produsele importate, -filme autohtone, inspirate din necazurile si sperantele oamenilor nostri, din realitatea romaneasca-, care s-au bucurat de succes de public si critica. Acelasi lucru a fost remarcat si in privinta muzicii, unde manifestari ca Festivalul -George Enescu-, de exemplu, ne amintesc de realele valori ale creatiei noastre, ce convietuiesc insa cu -unele prefabricate de moment-.

Implicarea factorilor de decizie locali in viata culturala a facut obiectul unei alte analize, ca si necesitatea optimizarii legislative. In sfarsit, un punct asteptat de altfel cu neascuns interes de majoritatea celor prezenti a fost proiectul crearii unei structuri, numite fie Institut Cultural Roman, fie Fundatia Romania, care sa preia si sa extinda programele actualei Fundatii Culturale Romane, structura pusa sub patronajul presedintelui tarii, cu capital distinct de la bugetul de stat. Acestuia i-ar reveni gruparea marilor actiuni si proiecte, eventual in cadrul unui -Deceniu al culturii romanesti- si elaborarea unor programe de adresare catre exterior, care sa vizeze mai putin comunitatile romanesti de acolo, asa cum se intampla in prezent cu centrele de Cultura ale Romaniei in strainatate, si mai mult, dialogul cu alte universuri culturale. Concluzionand ca -nu este vorba despre o criza a culturii, ci a mijloacelor financiare si de management-, presedintele Iliescu a facut un apel la efortul general pentru dezvoltarea culturii, lasand la o parte -patimile perturbatoare-.

In continuarea discursului sefului statului, cel al primului-ministru, abordand aceleasi probleme, evident, a introdus un unghi de vedere pragmatic, dominat de dorinta gasirii celor mai eficiente metode de rezolvare. Pentru ca, a spus domnia sa, sprijinirea dezvoltarii culturii -prezinta riscuri la fel de mari, pe cat de generoasa este ideea.- Unul dintre aceste riscuri este acela al alunecarii in autoritarism, din dorinta de a crea o industrie culturala cu bunuri pentru export, si de alunecare intr-o paradigma istorista a culturii. Rezultatul, din punct de vedere financiar, ar fi mutarea banilor dintr-un buzunar in altul, si nu realizarea unui parteneriat financiar public-privat, atat de dorit si nerealizat pana acum, cu exceptia aceluia al bisericii. Un accent apasat a pus primul-ministru si pe schimbarea vectorilor de transmisie culturala, explicand ca 60 la suta din copiii de astazi nu mai citesc carti, cu exceptia celor scolare. Romania se confrunta, a spus Adrian Nastase, cu aceleasi probleme cu care s-au confruntat Statele Unite sau America Latina in ceea ce priveste paralelismul intre cultura elitelor, politizata de cele mai multe ori, si cultura de masa, careia trebuie sa-i acordam atentia cuvenita. Descentralizarea, atat de necesara, nu va face posibila acordarea unei atentii egale tuturor proiectelor. Se pune problema stabilirii ferme a prioritatilor si desigur acestea vizeaza creatia contemporana. -Nu putem trai din ceea ce au facut inaintasii-, a spus domnia sa, in timp ce in Romania exista, pana la aceasta data, un singur muzeu de arta contemporana la Galati. Alte prioritati sunt precizarea juridica a statutului creatorului, eficienta breslelor de creatori in promovarea valorilor in afara lor si in afara tarii, refacerea, pe cat posibil, a infrastructurii locale a culturii si echilibrarea balantei intre importul si exportul de cultura. Din punct de vedere institutional, premierul a insistat asupra nevoii de separare a domeniilor de actiune intre uniunile de creatie, Guvern si domeniul public neguvernamental, si asupra faptului ca marketingul cultural si metodele de comunicare sunt astazi accesorii indispensabile ale actului de creatie. Importanta Forumului, a incheiat Adrian Nastase, este evidentierea unor probleme de asemenea complexitate, incat solutionarea lor nu poate fi decat rezultatul solidaritatii.

In pofida unei aceleiasi concluzii generale, cei doi vorbitori care au deschis lucrarile Forumului Cultural National au in vedere, evident, modalitati diferite de solutionare. Rezultatele acestei intalniri depind, desigur, si de sugestiile venite din partea celor implicati in sistemul culturii, creatori, difuzori, mai putin receptori. Dar asupra concluziilor finale vom reveni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.