Acasă Cultură Jocul satului

Jocul satului

DISTRIBUIȚI

Ieri, a debutat suita de manifestari culturale reunite sub numele de Jocul satului in Maramures, organizate, pentru al treilea an consecutiv, de Muzeul Taranului Roman, Fundatia Iza Popeluc, Fundatia Al. Tzigara Samurcas si Primaria Ocna Sugatag.

Jocul satului cheama laolalta formatii si invitati, iubitori ai muzicii si dansului popular romanesc. Acest proiect isi propune sa reinvie jocul duminical in satele maramuresene, sa ii determine pe sateni sa-si organizeze singuri jocul, asa cum o faceau altadata. Jocul satului isi propune reinvierea horei duminicale in Maramures, obicei aproape pierdut in ultimii 10 ani. Maramuresenii nu si-au abandonat muzica si dansurile, pe care le continua sa le practice ocazional, la nunti si petreceri, dar au renuntat la jocul la sopru, chioscul sub care dansau in fiecare duminica tinerii satului, sub privirile atente ale adultilor.

Proiectul se desfasoara in trei sate ale comunei Ocna Sugatag: Breb, Sat Sugatag si Hoteni, cel din urma fiind localitatea in care traieste initiatorul manifestarii, ceterasul din Poienile Izei, casatorit in Hoteni, Ioan Pop. Acesta a pornit de la premisa ca maramuresenilor le-ar placea sa se adune duminica la joc si ca, daca ar fi stimulati, traditia s-ar putea relua. Impreuna cu Muzeul Taranului, Ioan Pop a convins institutii importante sa sprijine proiectul sau. Totul a debutat in 16 septembrie 2001, cand ceterasii au cantat la joc in toate cele trei sate. Organizatorii s-au limitat la crearea cadrului si la angajarea ceterasilor; desfasurarea jocului a apartinut in intregime satenilor. A doua zi, s-a derulat simpozionul Revivalismul si perspectivele sale turistice, la care au participat cercetatori din Franta, Elvetia, Marea Britanie, Iugoslavia, Ucraina, Moldova si Romania si au comentat evenimentele din ziua precedenta. Ineditul simpozionului a constat in faptul ca la dezbateri au participat, alaturi de specialisti, si satenii. A fost pentru prima data in Romania cand discursul etnologic despre tarani a fost formulat in prezenta si pe intelesul acestora. Manifestarile au fost reluate in anul urmator, iar localnicii au participat la ele cu un entuziasm sporit.

Prima zi a manifestarilor din acest an a inceput cu un concert extraordinar Violonistul Sherban Lupu si virtuozii tarani din Romania, care s-a desfasurat in satul Hoteni. Sherban Lupu (celebrul violonist american de origine romana) a interpretat, cu cativa dintre cei mai buni muzicieni ai zilei, cantece si melodii taranesti de joc din Maramures, Oas, Transilvania si nordul Moldovei. Concertul a fost precedat de cateva zile de repetitii, urmate de o inregistrare pentru un CD, realizat la casa de discuri -Electrecord-. Avandu-l ca protagonist pe Sherban Lupu, CD-ul va avea o distributie internationala, contribuind astfel la valorizarea muzicii romanesti in cercurile iubitorilor de muzica populara traditionala din intreaga lume. Manifestarile sunt gandite sa dureze pana in 8 septembrie. In ograda lui Ioan Pop, in 8 septembrie, va avea loc un Taifas despre reinvierea jocului traditional al satelor, avandu-i ca invitati pe toti participantii la manifestare.

Targul creatorilor populari din Romania

Complexul National Muzeal -ASTRA- si Asociatia Creatorilor Populari din Romania au organizat, incepand de ieri, cea de-a XX-a editie a acestui targ, ce vizeaza salvarea de la disparitie si revitalizarea patrimoniului cultural intangibil. Manifestarea isi propune si reuseste sa realizeze un dialog veridic intre traditie si creatia populara contemporana, prin prezenta creatorilor de pe intreg cuprinsul tarii in cadrul monumentelor si in ambianta gospodareasca a zonelor etnografice pe care le reprezinta. Telurile primordiale ale targului au fost dintotdeauna sustinerea si revitalizarea mestesugurilor traditionale, ducandu-se, an de an, o lupta acerba pentru inlaturarea nonvalorii si a kitchului si pentru punerea in circuit a adevaratelor valori ale artei populare. In cele trei zile ale targului, stradania de peste an a celor peste 250 de mesteri, invitati la acest ceas aniversar in muzeul in aer liber, care aniverseaza in aceasta toamna 40 de ani de existenta, reprezentand majoritatea zonelor etnografice ale tarii, va fi implinita de bucuria vizitatorilor cumparatori sau simpli spectatori ai demonstratiilor de indemanare si maiestrie artistica in tesut, brodat, olarit, incondeiat oua, sculptura in lemn si os, pictura de icoane, cojocarit, confectionat masti, podoabe, papusi, instrumente muzicale si palarii, impletituri de fibre vegetale etc. Atractia inedita a acestei editii va fi, fara indoiala, trupa Greierele si furnica, adica Florin Iordan si Beatrice Petrescu, actori papusari care vor sustine spectacole traditionale specifice targului si balciului, cu Vasilache si Marioara, comercializand, in acelasi timp, marionete. Multimea de mesteri noi care si-au manifestat dorinta de a participa la aceasta editie aniversara reflecta prestigiul de care se bucura manifestarea sibiana. Ca la orice targ care se respecta, nu va lipsi turta dulce, -puiul targului-, adusa de familiile Cota si Raduly tocmai din judetul Harghita.

Deschiderea oficiala a targului a fost marcata simbolic ieri, la ora 9.00, in chiar ziua de Sf. Marie Mare, prin slujba religioasa de la bisericuta de lemn din Bezded, programul manifestarii cuprinzand, de asemenea, spectacole folclorice, ce se vor relua si maine, dupa festivitatea de inchidere si decernarea diplomelor de excelenta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.