Acasă Cultură Viata si flacara

Viata si flacara

DISTRIBUIȚI

Ieri, la Cimitirul Straulesti, familia, breasla scriitoriceasca s-au despartit definitiv de Traian Furnea. Nascut la 14 aprilie 1954 la Cluj, poetul a debutat cu un volum intitulat provocator Legitimatie de poet. Era in 1982. O scriere dezinvolta, un vers lipsit de inhibitii, care semana, de altfel, cu omul. La aceeasi editura avea sa-i apara, trei ani mai tarziu, un al doilea volum, Steaua secreta. Cu o inteligenta mobila, cu o curiozitate vie pentru tot ce il inconjura, si-a extrapolat nevoia de comunicare asupra imaginii. Poetul era dublat de un incisiv caricaturist de presa. Ziarul -Curentul- i-a fost gazda nu o data, spre amuzamentul cititorilor care descopereau, in linia lui sugestiva, satira, sarcasmul uneori, ce-i anima si pe ei in fata realitatilor politicii noastre de tranzitie. Si daca lirica sa, cea din volume, cea din reviste sau aceea dublata de muzica, ca in albumul Bambi, avea nevoie de translatie in alte limbi, grafica a reusit sa depaseasca granitele limbajului scris sau vorbit. Un numar al revistei maghiare din Bucuresti, -A Het-, a fost ilustrat exclusiv cu imagini realizate de el, de exemplu.

Din nefericire, destinul n-a fost bland cu Traian Furnea. Vitalitatea lui s-a vazut incorsetata de boala, o boala nemiloasa, aparuta devreme si instalata, dupa cum avea sa se vada, definitiv. A cotinuat sa lucreze, luptand cu infirmitatea fizica. Patru volume de versuri sunt pregatite pentru tipar: Poeme de dragoste, Niste poezii, Povesti aproape mincinoase si Goliat, acesta din urma destinat copiilor. N-a apucat sa le vada aparand. Ele raman insa pentru cititorii care i-au iubit slova, pentru copiii lui, ai altora, care pot invata din ele dragostea pentru vers, pentru poveste, aceasta dragoste exclusiva care l-a consumat inainte de vreme.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.