Acasă Imobiliare Dezvoltarea imobiliară agresivă lasă Capitala fără spații verzi

Dezvoltarea imobiliară agresivă lasă Capitala fără spații verzi

DISTRIBUIȚI

Cererea foarte mare pentru locuințe noi, dar și pentru centre de afaceri și spații comerciale a dus la o creștere accelerată a ritmului construcțiilor în București. Dezvoltarea haotică a orașului afectează atât calitatea vieții bucureștenilor,

cât și întregul mediu de afaceri, ducând la pierderi considerabile. "Autoritățile, dar și dezvoltatorii ar trebui să ia în considerare implementarea unor concepte precum Çsmart growthÈ – dezvoltare inteligentă sau Çurban renewalÈ – reînnoire urbană pentru a preveni probleme critice, așa cum s-a întâmplat în orașul italian Palermo în anii '50-'80", spune Cătălin Secăreanu, manager agenție real estate. Palermo s-a confruntat cu o criză cauzată de dezvoltarea accelerată a pieței imobiliare, cunoscută sub numele de "sack of Palermo". "Dezvoltarea imobiliară agresivă și lipsită de strategie a avut consecințe grave: distrugerea centurii verzi a orașului, precum și a clădirilor istorice care confereau grația arhitectonică a urbei, în detrimentul blocurilor de apartamente fără personalitate. Constructorii au dărâmat numeroase cladiri în stil ÇArt DecoÈ și au asfaltat parcurile orașului", explică Secăreanu.
În prezent, Bucureștiul se confruntă cu probleme precum dispariția centurii verzi și a spațiilor verzi din interiorul orașului, diminuarea considerabilă a calității vieții, dar și pierderi financiare din cauza traficului infernal și a vitezei medii scăzute de deplasare.
Din 1989, Capitala a pierdut aproximativ 1.970 de hectare de spațiu verde, Bucureștiul având acum 7 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50 mp pe cap de locuitor, arată un studiu recent efectuat de Asociația Salvați Bucureștiul.
Numărul persoanelor care suferă de boli pulmonare (bronșită, astm, angină pectorală etc) sau cardiace (infarct miocardic acut sau cardiopatie ischemică) a crescut îngrijorător – spre exemplu, dacă în 1995, 700 de locuitori din 100.000 sufereau de cardiopatie ischemică, în 2006, numărul acestora a ajuns la 1.450.

Viteza medie de deplasare – 2km/oră

Viteza medie de deplasare în centrul Bucureștiului, la o oră de vârf, a fost de 2km/oră în 2007.
Pierderile cauzate de problemele de trafic nu sunt doar de ordin financiar (Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții estimează pierderi anuale de 180 de milioane de euro) ci, mult mai grav, au fost și persoane care și-au pierdut viața – timpul mediu în care o ambulanță a ajuns la cazurile de urgență a fost de 35 de minute în 2006, an în care au murit 2.313 persoane în intervalul de timp de la primirea apelului până la sosirea ambulanței.
Analiștii imobiliari consideră că soluțiile pentru situația cu care se confruntă Bucureștiul sunt "smart growth" și "urban renewal". Adică o dezvoltare în acord cu mediul înconjurător, viabilă economic, orientată către nevoile comunității, respectiv dezvoltarea zonelor deteriorate din cadrul unui oraș, prin demolarea construcțiilor într-o stare avansată de degradare sau a fabricilor, și redezvoltarea în zone mixte sau rezidențiale pentru populația cu venituri medii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.