Acasă Părerea mea Guvernatorul BNR confirmă: IPC nu reflectă inflația din România

Guvernatorul BNR confirmă: IPC nu reflectă inflația din România

DISTRIBUIȚI

Am scris în ultimii zece ani cu obstinație despre faptul că modul în care indicatorii statistici din România sunt calculați nu are nicio legătură cu realitatea din economie. Fără a acuza pe cineva de manipulare, deși mult prea desele cosmetizări electorale ale indicatorilor pot induce și această idee, voi continua să-mi susțin punctul de vedere. Un punct de vedere care a primit nenumărate confirmări, atât de la nivelul unor reputați analiști interni dar și de la iluștrii profesori de macroeconomie din străinătate.
Confirmarea supremă a teoriei mele a venit recent din partea persoanei care are cel mai greu cuvânt de spus în privința inflației și echilibrelor economice: Guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu. Iată ce spune cel mai longeviv demnitar de pe plaiurile mioritice, din ultimele două decenii: "Indicele Prețurilor de Consum (IPC) calculat de Institutul Național de Statistică (INS) ar putea să nu reflecte inflația reală din România, întrucât ponderea alimentelor, în special a pâinii, în coșul indicilor statisticii este prea mare". Cu alte cuvinte, structura coșului după care se face calculul acestui important indicator este una rigidă, gen pat al lui Procust, care nu ține cont de realitățile din viața cotidiană, de preferințele și comportamentul efectiv al consumatorului.
În urmă cu ceva mai mult de un deceniu, în acest coș se acordau ponderi egale alimentarelor și nelimentarelor, ca de altfel și în ziua de astăzi. Numai că, în acele vremi cu inflație galopantă cheltuielile cu alimentarele la nivelul populației atingeau 70% din veniturile menajelor (fapt confirmat de numeroase studii interne și externe, fără putință de a fi puse sub semnul întrebării)! În România anului 2007, când aceleași lucrări de specialitate dau ponderea cheltuielilor alimentare undeva la 40% din venituri, nimeni nu se gândește, sau nu dovedește că și pune în practică, să coboare pragul din coș (50%) spre acest nou prag validat de piață. Deși ar fi fost de așteptat ca acest lucru să se întâmple, mai ales că au trecut deja primele nouă luni după momentul integrării în Uniunea Europeană.
Multiplele contestații pe care le-au făcut la fiecare articol pe această temă cei care se ocupă de calculul Indicelui Prețurilor de Consum au avut mereu aceeași hibă: s-au legat de "forma" problemei și nu de fondul acesteia. Sigur că INS a aplicat întocmai metodologia de calcul a Eurostat. O confirmă chiar și Guvernatorul BNR, numai că, precum un tranzlator de proastă calitate am uitat să calibrăm metodologia pe materialul de lucru, adicătelea pe piața nostră mioritică: "totuși, modalitatea de calcul a inflației este corectă, făcându-se după normele europene", a afirmat oficialul BNR.
Mai mult, am omis din ecuație o importantă variabilă care ține de faptul că societatea românească se transformă an de an, trăgând după ea și schimbarea comportamentelor consumatorului.
"Ponderea pâinii în calculul inflației este de 600 de puncte, față de o medie de 200 de puncte în țările europene, ceea ce este prea mult", a spus Isărescu. O scumpire a pâinii cu 10 la sută presupune o creștere a inflației cu 0,6 procente, ceea ce este foarte mult.
Guvernatorul BNR a mai precizat că majorarea puternică a inflației din ultimele luni a fost determinată și de prețurile volatile, în special cele la legume și fructe, care au avut o influență de aproximativ 0,6 procente în inflație. Cum în acest articol nu ne propunem să scoatem țapi ispășitori pentru o eventuală ratare a țintei de inflație pe 2007, trebuie să rămânem echidistanți. Ori asta presupune să nu uităm faptul că, de-a lungul vremii, vârf de lance în scăderile ratei anuale a inflației au fost cartofii sau ouăle, adică produse "surori" cu legumele și fructele buclucașe de acum. 
Inflația a ajuns în septembrie la 6,03 la sută pe an, cu peste un punct mai mare decât ținta maximă stabilită de BNR pentru acest an, de 5 procente. Iar speranțele oficialilor băncii centrale sunt mici, atât timp cât din Palatul Victoria plouă cu măsuri electorale menite a șterge prestația deplorabilă a actualului Executiv. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.