Acasă Cultură Istoria recenta a filmului romanesc

Istoria recenta a filmului romanesc

DISTRIBUIȚI

In cateva cinematografe din Bucuresti s-a desfasurat in aceste zile Gala Filmului Romanesc, menita, asa cum declara directorul general al Centrului National al Cinematografiei, -sa prezinte starea de fapt a industriei cinematografice autohtone- publicului romanesc si sa promoveze filmul nostru peste hotare, deocamdata prin invitarea la manifestare a unor personalitati din strainatate ale domeniului, cum ar fi Renate Roginas, secretar general al Eurimages, Cristina Hoffman, selectionerul Festivalului de la Berlin pentru Europa de Est, regizorul german Peter Fleischmann, unul dintre semnatarii manifestului de la Oberhausen, sau polonezul Krszystof Zanussi, care sustine astazi, la ora 11.00, la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica, un colocviu despre cinematograful european.

Organizatorii, Ministerul Culturii si Cultelor si Centrul National al Cinematografiei, au gandit mai multe sectiuni, in dorinta de a surprinde mai pregnant complexitatea productiei romanesti de film. Productiile de lung metraj de fictiune ale anului in curs ruleaza, sub genericul Premiere 2003, la cinematograful Patria. Este vorba despre peliculele Ambasadori cautam patrie de Mircea Daneliuc, Dulcea sauna a mortii de Andrei Blaier, Examen de Titus Munteanu, Maria de Peter Calin Netzer, film prezentat si apreciat, asa cum am scris la vremea respectiva, la mai multe festivaluri internationale, Niki Ardelean colonel in rezerva de Lucian Pintilie si Raport despre starea natiunii, semnat de Ioan Carmazan. Sala Union gazduieste sectiunea Noul Val romanesc, ce include lungmetraje a trei tineri cineasti recunoscuti nu numai in tara, dar si peste hotare: Filantropica de Nae Caranfil, care a reusit sa obtina Premiul de audienta la festivalul de la Paris, Furia de Radu Muntean, prezentat la festivalul de la Cannes, Marfa si banii de Cristi Puiu, si el apreciat de critica franceza, Asta e!, un documentar realizat de Thomas Ciulei. Li se aduga, in aceeasi sectiune, o selectie de scurt metraje, gen in ascensiune pe plan international, inca putin gustat de spectatorii din tara noastra. O a treia sectiune, Coproductii, realizeaza o retrospectiva a filmelor produse timp de sase decenii, in cooperare cu alte tari. Prima proiectie a prezentat Ciuleandra, in regia lui Martin Berger, ultima, cea de maine, este dedicata celei de-a doua ecranizari a romanului, de data aceasta semnata de Sergiu Nicolaescu. Li se adauga filme-document, prezentate in premiera, dintre care amintim Odessa in flacari, o coproductie romano-italiana din 1942.

Gala Filmului Romanesc, ce se incheie maine, se doreste un fel de -repetitie generala- pentru anul viitor, cand organizatorii isi propun sa transforme manifestarea -intr-un festival national, care sa ramana un eveniment anual, constant si consecvent in peisajul cinematografic romanesc-, pentru a-l cita din nou pe dl Decebal Mitulescu.

La Commedia all*italiana

Incepand de miercuri, Institutul Italian de Cultura din Bucuresti ofera cinefililor, sub acest titlu generic, cea de-a doua serie de comedii, de aceasta data cuprinzand pelicule realizate in anii *70 si *80, continuand astfel o adevarata istorie a genului. Este perioada in care, fara a renunta cu totul la elementele filmului neorealist, comedia devine sarcastica, personajele ei isi pierd capacitatea de a castiga simpatia spectatorului, regizorul ajungand -sa-si deteste protagonistii-. Intalnim o reactie agresiva la realitatile societatii italiene, printre situatiile incriminate numarandu-se compromisul politic, contestarile tinerilor, diferendele intre Nord si Sud sau probleme morale ce au suscitat indelungi dispute, cum ar fi divortul. Tot acum, comedia devine -un gen al evaziunii, in care primeaza filonul erotic-. Regizorii cei mai apreciati ai acestei perioade sunt Ettore Scola, prezentat la Institutul Italian prin filmele La terrazza, cu Vittorio Gassman, Stefania Sandrelli, Ugo Tognazzi, Marcello Mastroianni (3 decembrie) si La Famiglia (21 ianuarie) cu aceiasi Vittorio Gassman si Stefania Sandrelli, carora li se adauga Fanny Ardant, Marco Ferreri, a carui La grande abbuffata (5 noiembrie) poate fi considerata cap de serie a comediilor sarcastice, Dino Risi, cu neuitatul Parfum de femeie (12 noiembrie), interpretat de Vittorio Gassman, si Agostina Belli, Mario Monicelli cu I soliti ignoti si Amici miei (19 noiembrie) cu Nanni Moretti, Luciano De Crescenzo, Pupi Aviati, Roberto Benigni, Gabriele Salvatores sau Carlo Verdone. Din 29 octombrie pana in 11 februarie, Institutul Italian de Cultura devine, astfel, locul de intalnire al iubitorilor cinematografiei italiene si ai comediei in special.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.