Acasă Economia de Dreapta PDL: locul 5 în rândul partidelor care au fost la guvernare în...

PDL: locul 5 în rândul partidelor care au fost la guvernare în clasamentul severității măsurilor de austeritate

DISTRIBUIȚI

Stabilitatea economiei românești, care a crescut cu peste două procente în anul 2011 după doi ani grei de criză economică, este subminată zilnic de guvernarea USL de noua luni încoace. Avem zero măsuri de creștere economică pentru 2013, dupa zero creștere economică în anul 2012.
Guvernarea PDL a luat măsuri dure de reformă ce au făcut posibilă redresarea economiei românești și reintrarea țării pe creștere economică. PDL a pierdut 16 puncte procentuale față de alegerile din 2008.
Consider că a meritat. Am arătat, spre deosebire de USL, că PDL știe să acțio­neze cu curaj în momente de cumpănă pentru România. Acum, avem un USL la guvernare care alege calea sigură a inacțiunii economice pentru că stă cu gândul la alegerile de anul viitor.
Nemulțumirea legată de măsurile de austeritate nu este ceva caracteristic doar României, ci este la ordinea zilei în multe state europene. Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare care au avut loc în anii de criză în statele membre ale UE arată că partidele politice care s-au aflat la cârma redresării economiilor naționale și au implementat măsuri de austeritate au pierdut până la peste 30 de puncte procentuale la ultimele alegeri parlamentare.
Așa cum era de așteptat, partidul cel mai afectat de deciziile adoptate în timp de criză a fost partidul de la conducere din Grecia, care a pierdut peste 31 de puncte procentuale la alegerile de anul trecut. La distanță de câteva puncte se află partidul din Irlanda, care a coborât 24 de puncte procentuale la ultimele alegeri parlamentare, urmat de partidul din Franța (Tabel 1).

În România, PDL nu a fost lipsit de nota de plată a unei guvernări marcată de măsuri impopulare. Dar am convingerea că alegătorii de dreapta din România fac diferența între curajul unor acțiuni necesare și lașitatea inacțiunii de frica scăderii în preferințele electoratului.
Electoratul a sancționat măsurile de austeritate implementate de guvernele aflate la putere în ultimii 4 ani imediat ce a avut posibilitatea. PDL nu a făcut excepție. Am luat în calcul amploarea ajustării bugetare pentru a surprinde gradul de severitate al măsurilor de austeritate, corelat cu scorul obținut la alegeri. PDL se află din ambele puncte de vedere pe locul 4 în rîndul celor 11 țări analizate. (Grafic 1).

Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare care au avut loc în anii de criză în statele membre ale UE arată că partidele politice care s-au aflat la cârma redresării economiilor naționale și au implementat măsuri de austeritate au pierdut până la peste 30 de puncte procentuale la ultimele alegeri parlamentare.
Deși în Bulgaria au avut loc alegeri parlamentare în anul 2009, am ales să nu o includem în analiză întrucât măsurile de austeritate au început să fie implementate chiar din acel an. Practic, efectul asupra votului populației nu este la fel de puternic ca în restul țărilor. Acum însă guvernul Borisov a plecat de la guvernare.
În Grecia, alegătorii au sancționat politicile de austeritate, astfel că niciun partid nu a obținut majoritate în urma alegerilor. Partidul Noua Democrație a câștigat 30% din voturi, adică 129 mandate din 300, în timp ce Syriza a câștigat 27%, iar Pasok doar 12,5%, cele două din urmă fiind partidele care au agreat politicile de austeritate din ultimii ani.
În Irlanda, la trei luni după un nou pachet de măsuri agreat cu UE și FMI, partidul Fianna Fail – partidul dominant în Irlanda de la câștigarea indepen­denței – a căzut pe poziția a treia (cu 19,5%), scăzând cu 24 puncte procentuale și pierzând mai mult de două treimi (57) din mandatele deținute în Parlament. Partidele din opoziție, Fina Gael și Partidul Muncii, au ieșit pe primele două poziții, cu 36%, respectiv 19,5% din voturi.
Spaniolii au acordat majoritatea mandatelor din Parlament, adică 186 mandate din 350 (mai mult cu 32 de mandate față de alegerile precedente), Partidului Popular de centru-dreapta în defavoarea Partidului Socialist care se află la putere din anul 2004. Acesta a pierdut 59 de mandate din cele 169 pe care le-a obținut în 2008 și a rămas cu doar 110 mandate, cele mai puține de când au început alegerile democratice în Spania, în anul 1977.
În urma alegerilor din Slovacia, Social-Democrații au câștigat cu 44%, obținând 83 de locuri în Parlament, mai mult cu 21 mandate. Partidul Democrat, aflat la guvernare înainte de alegeri, a obținut doar 6,1% din voturi față de 15,4% în anul 2010. Este pentru prima dată de la independența Slovaciei din anul 1993 când un partid câștigă îndeajuns de multe mandate pentru a putea conduce fără a forma o coaliție.
În Portugalia, Partidul Socialist aflat la putere a pierdut 8,5 procente la alegeri, scăzând la 28% (ceea ce înseamnă pierderea a 23 mandate în Parlament), în timp ce Partidul Social-Democraților a urcat cu 9,6 puncte, obținând 38,7% din voturi (27 de mandate în plus în Parlament) și cel mai mare număr de mandate în Parlament, mai exact 108.
Partidul Social-Democraților din Lituania a obținut cele mai multe mandate în Parlament, 38 din 141, mai mult cu 13 mandate decât la alegerile anterioare și au detronat Conservatorii, care au obținut 33 de mandate, în scădere cu 12 față de alegerile precedente. Astfel, conservatorii au trecut în opoziție, în timp ce Social-Democrații au format coaliția de guvernare cu Partidul Muncii, care a obținut 29 mandate (cu 19 mai multe decât la alegerile anterioare) și cu Partidul Ordine și Dreptate (11 mandate, în scădere cu 4 mandate).
În Slovenia, partidul de stânga, Slovenia Pozitivă – partid format de primarul capitalei cu mai puțin de 2 luni înainte de data votului – a câștigat alegerile cu 28,5% în defavoarea Partidului Democrat Sloven aflat la putere prin formarea unei coaliții, care a obținut 26,2% din voturi, în scădere cu 3 puncte procentuale.
Clasamentul partidelor penalizate de electorat plasează România pe locul 4. Coaliția ARD, din care a făcut parte și PDL, a câștigat la alegerile din decembrie 2012 puțin peste 16% din voturile cetățenilor. În urmă cu 4 ani, PDL obținuse 33% din voturile românilor. Asadar, PDL are 16 trepte inferioare și 16 trepte superioare scorului electoral obținut la ultimele alegeri spre care se poate orienta. Sunt optimistă. ?ê?£tim ce avem de făcut.

Andreea PAUL
Vicepreședinta PDL
Deputat de Țara Oașului, Satu Mare
Comisia de Buget-Finanțe
Lector univ. dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE
E-mail: andreea_vass@yahoo.com
Website personal: www.andreeapaul.ro
Facebook: http://www.facebook.com/andreea.vass

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.