Un sistem original de microcreditare a afacerilor a adus mai multa bunastare satenilor din cateva localitati prahovene, iesene, calarasene si dambovitene. Demarat de Centrul pentru Dezvoltare Economica (CDE), deocamdata, numai in aceste trei judete, programul introduce un concept absolut nou in sistemul romanesc de finantare: raspunderea morala colectiva. Mai exact, microcreditele sunt acordate individual diferitilor sateni intreprinzatori, insa intreaga colectivitate isi asuma moral raspunderea. -Daca un singur satean din grupul respectiv nu isi achita ratele, nimeni nu va mai primi un alt credit. In rest, garantii materiale nu sunt solicitate-, explica Anca Ciobanu, directorul executiv al CDE. Creditele se acorda prin intermediul Banc Post, valoarea maxima a unui imprumut nedepasind pana acum 2.000 de dolari. Dobanda in dolari este de numai 6% pe an.
Nu exista credite neperformante
Creditele acordate in acest sistem au avut o rata de rambursare de 100%. -In numai doua cazuri au existat unele probleme, din motive cat se poate de obiective, dar chiar si atunci acele credite au fost returnate cu o intarziere minima-, mai spune Anca Ciobanu. Explicatia este surprinzatoare: raspunderea morala in fata comunitatii satesti actioneaza mai puternic decat teama executarii unei garantii materiale. In plus, stiind ca, daca unul de-al lor nu plateste la timp, nimeni mai mai poate lua un alt credit, satenii il ajuta intotdeauna pe cel aflat in dificultate sa depaseasca momentul. De altfel, ei singuri decid cine si cat poate impruta. Deciziile se iau prin vot, in cadrul unor -asociatii- informale, fara personalitate juridica, din care nu pot face parte decat persoanele acceptate de comunitate. Un astfel de grup nu poate avea mai mult de 60 de membri, iar acestia nu pot primi imprumuturi in acelasi timp.
Afaceri cu lemn si lapte
Pe Valea Doftanei, in judetul Prahova, microcreditele sunt folosite cu precadere pentru activitati de agroturism, de crestere a animalelor, sau de prelucrare a lemnului si a laptelui. In satul Tesila exista deja doua asociatii care si-au numit consiliu de administratie, presedinte si casier. Pana acum au luat circa 70 de credite 50 de sateni. Cu 1.000 de dolari, Manea Gheorghe si-a facut un atelier de tamplarie si dulgherie. Desi lucreaza si la scoala din localitate, are timp si pentru afacerea proprie. Cumpara lemn masiv din zona, din care lucreaza usi, ferestre si mobila. Ar vrea sa-si mai aduca un ajutor, tot din sat, insa pana acum nu a gasit un tanar care sa vrea sa invete meserie. Tot 1.000 de dolari a imprumutat si vecina sa, Rodica Clinci, insa pentru a-si dota un mic magazin satesc cu de toate. Afacerea a fost adaptata nevoilor zonei, astfel incat de la bacania sa poti cumpara si -cu banii la salariu-. Seful Ocolului Silvic, Gheorghe Postolache, a luat pana acum doua microcredite de cate 2.000 de dolari pentru a-si termina o vila cu sapte dormitoare ce va gazdui turisti. Planurile sunt deja facute: oaspetii vor fi tratati cu -cascavele, lapte si fripturi-, vor avea telefon, apa curenta si caldura tot timpul si vor putea juca chiar si tenis in spatele casei. Intreaga afacere va fi administrata de sotii Postolache, impreuna cu socrii si cei doi baieti.
In toamna acestui an, CDE va anunta o eventuala extindere a programului de microcredite si in alte judete din tara, pentru inceput fiind vizate imprejurimile Bucurestiului, precum si cresterea plafonului de creditare. Pana acum, au fost acordate 1.800 imprumuturi, totalizand 900.000 dolari. Centrul, care este membru al Soros Open Network, a fost evaluat pozitiv pentru a participa la -Programul de finantare rurala- al Bancii Mondiale. Prin acest program, Banca Mondiala aloca Romaniei 150 milioane de dolari in vederea dezvoltarii zonelor rurale, o componenta fiind destinata investitiilor mari, finantate prin intermediul bancilor, iar o alta micilor investitori din zonele rurale, care vor primi microcredite prin intermediul organizatiilor neguvernamentale si al altor institutii abilitate.
