Portret de europarlamentar: Sebastian Bodu
Ziarul „Curentul“ a stat de vorbă, săptămâna aceasta, cu europarlamentarul PDL Sebastian Bodu, care ne-a precizat că activitatea sa de la Bruxelles este una intensă, menită să vină în întâmpinarea intereselor cetățeanului român. El ne-a explicat că îndatoririle sale au un caracter destul de tehnic din prisma calității sale de vicepreședinte al Comisiei juridice, organism care se ocupă de chestiunile juridice ale Legislativului european. Eurodeputatul român s-a aplecat și asupra problemelor cauzate de vizele instituite de Canada pentru cetățenii din România, dar și a celor legate de subiecte cum ar fi integrarea Republicii Moldova în UE și problema integrării romilor în comunitățile statelor europene. Vizavi de subiectul „Roșia Montană“, europarlamentarul român pledează pentru exploatarea minereurilor aurifere prin metoda cianurilor, considerând că, atât timp cât este folosită în conformitate cu legislația europeană, aceasta este una generatoare de venituri pentru statul român.
Domnule Bodu, care sunt prioritățile mandatului d-voastră și cu ce inițiative ați venit în sprijinul cetățeanului român în Parlamentul European?
Aș dori în primul rând să precizez că sunt vicepreședinte al Comisiei juridice din Parlamentul European, iar comisia pe care o reprezint este una foarte tehnică, având atribuții pe orizontală pentru toate celelalte comisii. Este foarte greu de spus care sunt prioritățile mele. Am avut priorități când făceam parte din Comisia economică, cea care s-a ocupat de criza financiară. În momentul de față, prioritatea mea este să îmi fac temele cât mai bine, în sensul că tot ce se realizează acolo (în Comisia juridică – n. red.) să fie foarte util pentru comisiile pe care le ajutăm, cum ar fi cea economică sau cea pentru protecția consumatorului.
Aveți anumite proiecte în derulare…
Da. Am cinci rapoarte, printre care unul care s-a și votat pe conținutul prospectului de emisiune de valori mobiliare la societățile listate pe bursă. Un al doilea pe procedura divorțului, al treilea pe rezolvarea crizelor din sectorul bancar atunci când crizele sunt transfrontaliere și sunt cauzate de caracterul multinațional al băncilor. Al patrulea ar fi legat de modificarea Directivei 112 de modificare a TVA-ului și modalității de facturare pe hârtie sau facturarea electronică. Această metoda din urmă ar elimina o parte din birocrație și costuri. Vedem că acum atenția se concentrează tot mai mult pe eliminarea costurilor birocratice administrative. Noi, românii, ne-am obișnuit cu hârțogăraie, iar acestea sunt costuri care, la nivel de IMM, înseamnă foarte mult.
Ce părere aveți despre proiectul Roșia Montană? Sunteți în favoarea exploatării miniere a resurselor din această zonă sau pentru protejarea mediului și a vestigiilor arheologice?
Vă mărturisesc sincer că, nefiind în Comisia de mediu, nu mă pricep foarte bine. Este un proiect inițiat de trei eurodeputați maghiari, doi din Ungaria și unul din România, care cere Comisiei Europene să interzică exploatarea minieră cu cianuri în Europa. Eu, ca membru al Comisiei juridice, studiind legislația, am văzut că exploatarea cu cianuri este o metodă care se folosește în toată lumea. Sunt doar două metode, iar exploatarea cu cianură este una dintre ele. Ea nu este periculoasă atât timp cât este folosită conform legii. În momentul în care abuzezi și nu respecți cerințele legale, evident că este periculoasă, la fel cum este și energia nucleară. Dacă nu faci treabă cum trebuie, poți provoca o catastrofă naturală.
Totuși, exista un precedent la Baia Mare
Nu putem spune totuși că este un precedent. Despre accidentul de la Baia Mare nu putem spune că a fost o catastrofă ecologică. Ce se întâmplă acum în Golful Mexic sau ce s-a întâmplat la Cernobîl sunt catastrofe. Cel de la Baia Mare a fost un accident regretabil care s-a întâmplat acum circa 10 ani, când nici nu visam să fim în Uniunea Europeană. În momentul în care am intrat în UE și aplicăm legislația europeană care prevede inclusiv posibilitatea exploatării zăcămintelor de aur cu cianuri. Dacă firma care exploatează respectă normele prevăzute în legislație privind exploatarea corectă, nu se va întampla nimic rău. Autorizația de mediu care trebuie emisă nu prevede decât respectarea legislației în vigoare, practic o directivă europeană.
Roșia Montană rămâne totuși un proiect foarte controversat…
Din păcate, cuvântul acesta, cianură, sună foarte rău. Vă pot spune că orice fel de exploatare poate fi periculoasă atât timp cât nu se respectă anumite norme, și nu numai în exploatarea auriferă. Și pe platformă, dacă nu sapi cum trebuie, poți să distrugi solul și poți provoca accidente naturale.
Care sunt pașii pe care Republica Moldova trebuie să îi parcurgă spre UE și dacă ne puteți da un termen pentru integrare? Care sunt cele mai mari probleme ale lor?
Pașii sunt cei pe care trebuie să îi facă orice țară candidată. Au probleme de finanțe publice foarte grave, au avut foarte mari probleme de corupție în timpul guvernului comunist, iar acum se fac ceva pași în sensul combaterii acestui fenomen. Trebuie implementat aquis-ul comunitar (legislația europeană – n. red.). Avantajul lor este că tot aquis-ul este deja tradus de la noi, iar noi ne-am oferit să îi ajutăm în acest sens. Comisia Europeană chiar a făcut o remarcă în sensul acesta, să le punem la dispoziție acest lucru.
Cum este perceput la Bruxelles acest sprijin pe care noi îl oferim Republicii Moldova? Este perceput ca o promovare a intereselor noastre în zonă sau ca un sprijin pe care o țară îl acordă vecinilor săi?
Nu, nimeni nu vede acest lucru ca pe o promovare a intereselor românești în zonă. Oricum guvernul comunist își depusese cererea de aderare doar ca să se afle în treabă. Nici nu aveau de gând așa ceva. Era oricum ceva împotriva logicii lor de guvernare deoarece era incompatibil cu modul lor de guvernare și aplicarea aquis-ul comunitar în vederea aderării la UE.
Ce părere aveți despre Alianța pentru Integrare Europeană de la guvernare, va mai ține la viitoarele alegeri legislative?
Nu sunt un specialist în politică externă, dar mergând acolo am văzut că scopul principal, de a-i răsturna pe comuniști, a fost îndeplinit și trebuie să recunosc că mi-e teamă ca micile disensiuni din interiorul coaliției să nu ducă la ruperea ei.
Ce credeți că au însemnat cele două vizite la cel mai înalt nivel, și mă refer aici la cea a președinților, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova?
O dezghețare a relațiilor, evident. Acestea au fost absolut blocate pe timpul guvernării comuniste.
Care credeți că ar fi cea mai bună politică pe care România ar putea să o promoveze vizavi de zona Mării Negre?
Avem câteva puncte strategice pe care încercăm să le promovăm. Unul este legat de Marea Neagră, iar cel de al doilea este legat de Strategia UE pentru Dunăre. Marea Neagră este locul intersectării intereselor mai multor țări riverane, printre care și state cu importante rezerve de gaze naturale și petrol. Acesta ar putea fi un moment în care noi să obținem niște avantaje economice de pe urma calității de țară riverană la Marea Neagră, care ne-ar putea ajuta în proiectele privind tranzitul de gaze naturale din această zonă.
